O informație de weekend, lansată în mediul online de președinta ANTREC Buzău, Cristina Partal, a stârnit comentarii de la un capăt la altul al județului gastro-turistic buzoian, în special între cei cu afaceri dezvoltate pe turism și agroturism, dar cu predilecție între producătorii neaoși de babic, aceștia fiind recunoscuți la Buzău după caracteristica de sârbari.
Unul dintre cei mai cunoscuți producători de Babic, considerat „cel mai sârbar dintre sârbarii buzoieni”, a fost notificat, printr-o adresă înmânată de un avocat, că nu-și va mai putea vinde liber producția proprie de babic, pentru că respectivul produs, prezentat în galantare, va avea Indicație Geografică Protejată (IGP). Au mai fost notificați producători artizanali reuniți sub sintagma SlowFood Buzău, dar vizați ar trebui să se simtă toți cei care, prin tradiția locului sau a familiei, oferă inclusiv la vânzare vestitul Babic de Buzău. Cu alte cuvinte, Indicația Geografică, asociată unei anume rețete, indicată subiectiv drept cea continuatoare, va da drept de comercializare, iar cei care nu vor plăti dreptul de folosire a indicației sau nu vor respecta rețeta protejată, vor fi pasibili de amendă, ori chiar ar putea avea interdicție la comercializare liberă sub denumirea tradițională.
Se spune că deja caietul de sarcini, întocmit de Asociația Babicului de Buzău, ar trebui să ia drumul Bruxellesului chiar până în aceste sărbători, cu o escală direct (și doar) la Ministerul Agriculturii!
Demersul pentru obținerea etichetei de la Bruxelles este rodul asocierii a doi dintre comercianții recunoscuți în județul Buzău, dar care, așa cum spun chiar ei, sunt procesatori industriali.
Este vorba despre carmangeria Rox-Ana Com SRL, cu unitatea de producție în satul Valea Sălciilor, comuna Tisău, și SC Produse Tradiționale Gabioti din Pleșcoi SRL, cu sediul în satul Pleșcoi, comuna Berca. Cei doi agenți economici s-au reunit sub Asociația Babicului de Buzău cu scopul declarat de a obține Indicație Geografică Protejată, ceea ce în piață ar însemna instituirea monopolului asupra denumirii.
Micii producători de Babic spun că cei doi comercianți și procesatori pe linie industrială a diferitelor produse din carne pe care le-au inclus pe o listă proprie de produse tradiționale au lăsat, inițial, să se scurgă informația despre viitorul lor demers, dar că nici un moment nu au avut de gând să supună o astfel de inițiativă dezbaterii în rândul tuturor confraților întru Babic de Buzău. Din contră, au întocmit un Caiet de Sarcini în care este relevată valoarea produsului în tradiție și unicitatea rețetei, dar folosind alte repere față de legenda locală purtătoare de informații veridice legat de prepararea și obținerea vestitului Babic Sârbesc, devenit în acord lărgit, de Buzău.
Surprinzător, spun contestatarii, singura legătură a sârbarilor buzoieni în legenda preparării babicului ar fi, în opinia celor doi comercianți de produse tradiționale, preocuparea pentru cultivarea ardeiului iute din care se prepară boia pentru condimentare. Cu ardeiul din grădinile sârbarilor din lunca Buzăului, mărginaș cu Iazul Morilor, Rox-Ana și Gabioti ne duc… iute în zona dealurilor Tisăului și din Berca, acolo unde, zic ei, își are baștina Babicul de Buzău! Se prevede, deci, un răboi între producătorii de Babic de Buzău (Sârbesc), respectiv asociația susamintită, pe de o parte, și Slow Food Buzău și ANTREC Buzău, de cealaltă parte, ultimii susținând că au obligația morală să repună lucrurile în matca tradiției, ca unică variantă pentru menținerea valorii unui produs de referință pentru arealul buzoian.
