Deputatul liberal Sebastian Burduja a anunţat că a iniţiat şi va depune la Parlament mai multe proiecte de lege în domeniul energiei, unul dintre acestea prevăzând declararea hidrocentralelor drept obiective de securitate naţională.
„Hidrocentralele aflate în lucru pentru care m-am luptat ca ministru al Energiei merită să fie finalizate şi punctul meu de vedere este că singura cale prin care putem să facem asta, dincolo de declaraţii pompoase de la tribuna Parlamentului sau în faţa camerelor de luat vederi, este să le declarăm obiective de securitate naţională. Este singura portiţă permisă de Tratatul Uniunii Europene, prin care sunt permise derogări de la procedurile de mediu, de la procedurile de expropriere, de la procedurile de achiziţii”, a spus Burduja la Palatul Parlamentului.
O altă iniţiativă legislativă elaborată de deputatul PNL este legată de sectorul cărbunelui. „Consider că avem nevoie de cărbune pentru securitatea energetică a ţării şi proiectul meu legislativ vizează două scenarii de rezervă. În măsura în care după aceşti ani de zile nu vom mai putea exploata în condiţii normale cărbunele pentru a produce energie electrică, să-l putem exploata pentru scop neenergetic, aşa cum o fac şi alte state, în industria farma, în industria textilelor, în alte industrii şi, de asemenea, în caz de situaţii excepţionale, criză de securitate, pentru rezerve strategice ale României, când este posibil să avem nevoie de grupuri energetice în plus şi să putem opera cu cărbune aceste grupuri”, a afirmat Burduja.
O dispută mai veche cu ONG de mediu
În perioada în care a fost ministru al Energiei, Sebastian Burduja a acuzat în mai multe rânduri că unele ONG de mediu blochează sistematic, prin acțiuni în instanță, proiectele de infrastructură hidroenergetică.
În martie 2025, Sebastian Burduja le-a cerut public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să solicite în instanță daune în cuantum maxim împotriva ONG care blochează cu rea-credință proiecte strategice. El a arătat că există zece hidrocentrale cu o capacitate de 700 de MW care sunt în mare parte finalizate, însă au fost blocate de activiștii de mediu.
„De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98 la sută are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, scria Burduja pe Facebook.
Potrivit lui Burduja, aceste acțiuni în instanță nu sunt de obicei despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității energetice: „Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre. Le solicit public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință! Cine greșește plătește. Așa e normal”.
Nehoiașu-Surduc, printre proiectele vizate
Printre proiectele care ar putea intra sub incidența legilor siguranței naționale – în cazul în care inițiativa lui Burduja va deveni act normativ – se numără și Hidrocentrala Surduc-Nehoiașu II, a cărei intenție de demolare a devenit politică oficială a ministrei-oengiste a Mediului, userista Diana Buzoianu.
Astfel, Ministerul Mediului a solicitat Hidroelectrica, titularul proiectului „Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu”, revizuirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului.
Aceasta după ce, în luna octombrie, Diana Buzoianu s-a deplasat în comuna Gura Teghii, unde a discutat cu un grup format din câțiva localnici pe tema continuării lucrărilor de construcţie a hidrocentralei Surduc-Siriu. La momentul respectiv, cei câțiva localnici – aduși de consilierul local USR Ștefan Petriceanu, care este și președinte al organizației municipale Buzău a Uniunii Salvați România, adică subaltern pe linie de partid al acesteia – care i-au spus ministrului Mediului ce voia să audă, au atras atenţia că proiectul ar putea afecta atât mediul, cât şi resursele de apă, din ce în ce mai reduse necesare populaţiei.
Localnicii prezenți la discuții, în fapt reprezentanţi ai Asociaţiei „Tainiţa Baştinei” din comuna Gura Teghii i-au transmis ministrului Mediului că nu sunt de acord cu continuarea proiectului Surduc-Siriu.
„Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar este ca o şcoală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu are apă, ne-o ia şi pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel şi lăsarea a peste 40 de km de apă fără volumul lui natural şi peste 5.000 de locuitori nu vor mai avea acces la râu”, a precizat preşedintele fondator al asociaţiei, Ştefan Constantin Petriceanu.
„La Surduc, da, cred că este nevoie să fie făcută o analiză. Eu nu spun să fie făcute analizele pentru a respinge aceste lucrări, dar spun că aş vrea ca absolut toţi miniştrii să-şi ia în serios treaba şi să nu dea proiecte doar de dragul de a fi pe hârtie. Pentru că nu ne ajută cu nimic să avem putere instalată pe hârtie şi, de fapt, să nu ajungem niciodată să o atingem nici măcar cu 50 la sută”, declara, la acel moment, Buzoianu.
În contextul discuţiilor anterioare, Ministerul Mediului a anunţat că a fost solicitată revizuirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului în ceea ce priveşte proiectul Surduc-Siriu.
„Din punct de vedere al protecţiei mediului, proiectul intitulat <Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu> se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului (procedura EIA), respectiv în etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului (…) Urmare analizei şi observaţiilor formulate de autorităţile şi instituţiile implicate în procedura EIA, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a solicitat titularului revizuirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului (RIM), a studiului de evaluare adecvată (EA) şi a studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) elaborate pentru proiect”, a transmis Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru „Agerpres”.
Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfăşoară în judeţele Buzău, Covasna şi Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică şi Zăbala şi a fost demarat în anul 1981. „După modificarea/completarea studiilor anterior menţionate, acestea vor fi postate pe site-ul MMAP pentru consultare publică timp de 10 zile. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se finalizează la momentul emiterii/respingerii acordului de mediu, dată care nu poate fi estimată în acest moment”, informează sursa citată.
În urma vizitei din luna octombrie în judeţul Buzău, ministrul Diana Buzoianu a mai declarat că acordurile de mediu pentru amenajarea unor hidrocentrale vor fi aprobate doar în baza unor studii şi date obiective.
Ce vrea să facă Hidroelectrica la Surduc-Siriu
Hidroelectrica a scos la licitație în luna aprilie a acestui an lucrările pentru finalizarea centralei Nehoiașu 2, parte a amenajării hidrotehnice Siriu-Surduc din județul Buzău. „Achiziție și montaj echipamente mecanice și electrice la CHE (centrala hidroelectrică, n.r.) Nehoiașu II, extindere stație de transformare de 110 kV” este denumirea contractului scos la licitație de Hidroelectrica în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Valoarea acestui contract era de 178 de milioane de lei, circa 35 de milioane de euro.
Noua centrală, un proiect mai vechi al Hidroelectrica, se referă la extinderea Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu, care este amplasată pe teritoriul județelor Buzău, Vrancea şi Covasna și cuprinde amenajarea râului Buzău precum si amenajarea râurilor Bâsca Mare si Bâsca Mică. Proiectul „implică, în principal, activități de proiectare (întocmire documentații tehnice pentru echipamentele mecanice, echipamentele electrice/obiect), fabricare/procurare, testare, ambalare, transport, livrare precum și montarea echipamentelor și instalațiilor noi executate, probe și verificări, atât în fabrică cât și în amplasament, punere în funcțiune și instruire personal”, arată compania în documentația de licitație. Noua centrală ar urma să fie ehipată cu un hidroagregat tip Francis, de 55 MW și, odată finalizată, ar urma să producă circa 150 GWh de energie electrică anual (în anunțul de licitație se spune despre o turbină de minimum 20 MW).
Valoarea contractului este atât de mică pentru că mare parte din lucrările amenajării hidroenergetice sunt deja efectuate. Astfel, potrivit datelor Hidroelectrica, proiectul ar fi deja executat în proporție de 85 la sută. „Clădirea centralei este realizată integral, lucrările rest de executat sunt betonare la nivel turbină, betonare nivel generatoare și ghidaj, lucrări de arhitectură în interiorul clădirii, lucrări de instalații electrice, termice și sanitare, execuție stație de transformare, montare echipamente hidromecanice și electrice aferente hidrocentralei”, potrivit datelor Hidroelectrica.
