Aplicații care utilizează diatomitul, o rocă sedimentară cu multiple întrebuințări, au fost medaliate cu aur, în ultimele luni, în cadrul unor saloane naționale de inventică.
Potrivit directorului științific al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM), zăcământul care poate fi găsit în județul Buzău a fost asociat cu o serie de produse, având efecte benefice asupra culturilor de câmp, în special grâu și porumb, la care materialul ar determina sporuri semnificative de producție, inclus în cazul culturilor neirigate.
„La Pătârlagele (Buzău) se realizează o instalație de valorificare a diatomitului din zăcământul de la Sibiciul de Sus. Soluțiile tehnice inovative, protejate prin brevetare, pe baza cărora se realizează această instalație, au primit medalii de aur la saloanele de inventică desfășurate în ultimele luni. Brevetele referitoare la compozițiile pe bază de diatomit, care activează toleranța plantelor la secetă, amplificând concomitent și procesele de stocare a carbonului în sol, au fost premiate la Salonul Internațional de Invenții și Inovații <Traian Vuia>, ediția a XI-a, desfășurat în perioada 3-4 octombrie 2025 la Timișoara”, a transmis, pentru „Agerpres”, directorul științific al ICECHIM, Florin Oancea.
Brevetele care protejează folosirea diatomitului pentru tratamente foliare ale culturilor de pomi fructiferi și viță de vie, mai arată reprezentantul ICECHIM, au fost premiate la Forumul Tehnologic Oltenia Techfest, care a avut loc în 6 și 7 noiembrie 2025 la Târgu-Jiu, iar în luna noiembrie, o nouă invenție bazată pe utilizarea diatomitului de Buzău a fost medaliată cu aur la Târgoviște.
„La Festivalul de Inovare și Transfer Tehnologic FITT- Muntenia 2025, de la Târgoviște, din 18-20 noiembrie 2025, a fost apreciată cu medalie de aur tehnologia care valorifică integral diatomitul din Munții Buzăului, în special procesul de prelucrare, care reduce riscurile de formare a biodixului de siliciu cristalin, cu efecte potențial negative pentru mediu și sănătatea operatorilor”, susține cercetătorul științific.
Potrivit specialiștilor, schimbările climatice cresc semnificativ riscul de aridizare și de posibilă deșertificare a unor zone întinse din România, inclusiv a părții de câmpie a județului Buzău.
„Utilizarea produselor pe bază de diatomit reprezintă o soluție rapidă de limitare a acestor riscuri, pentru că favorizează acumularea apei în sol și activează sistemele de toleranță a plantelor la deficit de apă și temperaturi ridicate. În cazul sistemelor irigate, produsele inovative pe bază de diatomit cresc eficiența de utilizare a apei, reducând semnificativ consumurile de energie (și amprenta de carbon aferentă acestora). Utilizarea produselor pe bază de diatomit determină o stocare de lungă durată a carbonului în sol, concomitent cu îmbunătățirea calității solului, datorită creșterii conținutului de materie organică, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sol (metan și protoxid de azot) și spălarea nutrienților din sol (azot și fosfor) în apele de suprafață și în pânza freatică. Prin toate acestea oferă largi oportunități de accesare a schemelor de sprijin incluse în Regulamentul UE 2024/3012 privind agricultura carbonului”, subliniază dr. Florin Oancea.
În județul Buzău există o carieră de diatomit la Pătârlagele, facilitate achiziționată de către un investitor din Constanța, care își propune transformarea materialului în produse care pot fi utilizate în agricultură.
„Direcția clară va fi să punem în valoare resursa, vom construi acea instalație pilot la Pătârlagele și sperăm ca din anul viitor să putem să facem primele probe de producție. Diatomitei nu i s-a acordat atenția cuvenită, iar prin expunerea acestor cercetări și brevete de inovație este evidențiată calitatea diatomitei”, a declarat pentru „Agerpres”, proprietarul carierei de diatomit din județul Buzău, Stere Bajdu.
Totuși, pentru a putea pune la dispoziția fermierilor români produsele respective, se fac eforturi semnificative, astfel încât legislația națională să fie aliniată cu cea europeană.
„Potențialul de aplicare în agricultură este afectat datorită lipsei cadrului național de implementare a regulamentelor europene. Punerea pe piață a produselor pe bază de diatomit implică certificarea conformității lor conform Regulamentului UE 2019/1009 privind produsele fertilizante. În România nu există organisme naționale de certificare a conformității produselor fertilizante conform acestui regulament, pentru că nu a fost încă definitivat cadrul legal național, care ar fi trebuit să fie finalizat încă de la data de intrare în vigoare, 16 iulie 2022. Nici Regulamentul UE 2024/3012 privind agricultura carbonului nu are cadrul național de implementare, pentru că nu există organisme naționale de certificare a tehnologiilor agricole care determină o stocare de lungă durată a carbonului în sol, oferind beneficii atât mediului, cât și fermierilor utilizatori, ca urmare a creșterii calității solurilor”, mai arată directorul științific al ICECHIM.
ICECHIM precizează că folosirea produselor pe bază de diatomit, fie în combinație cu resurse regenerabile, fie pentru intensificarea producției acestora, constituie una dintre axele domeniilor prioritare ale Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027: Hrană, bioeconomie, resurse naturale, agricultură și mediu și climă, energie și mobilitate. Până la mijlocul anilor ’90, România a fost cel mai mare producător de diatomit din Europa. (Preluare „Agerpres”)
