Cum a ieșit Consiliul Județean din scandalul microbuzelor cu o economie de 6 milioane de euro la buget

La ședința arondată lunii noiembrie a plenului Consiliului Județean, anunțată pentru data de 27 noiembrie, președintele interimar Adrian Petre va promova două proiecte de hotărâri care, în esență, vor reglementa o redistribuire a achiziționării celor 61 de microbuze electrice, destinate transportului elevilor din zonele rurale ale județului, pe două programe europene.

Inițial, finanțarea microbuzelor a fost accesată pe Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), variantă în care contribuția de la bugetul județului ar fi fost destul de consistentă. Ca urmare a unor discuții cu conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADRSE) Brăila, specialiștii din Consiliul Județean Buzău au identificat o soluție de finanțare favorabilă achizitorului, calculele relevând o economie la bugetul județului de șase milioane de euro. Cele 61 de microbuze electrice vor fi distribuite astfel: 35 prin PNRR și 26 prin Programul Regional Sud-Est.

Achiziția microbuzelor electrice școlare prin Planul Național de Redresare și Reziliență a provocat un scandal imens pe plan național, după ce s-a aflat că acestea au fost cumpărate la prețuri de două sau chiar trei ori mai mari decât valoarea reală, o singură firmă adjudecându-și peste jumătate din contracte. Jurnaliștii de investigații au dezvăluit că în spatele acestei afaceri se află o rețea complexă de proceduri restrictive și de relații politice. În Ghidul Solicitantului PNRR, o investiție totală de 250 de milioane de euro ar fi permis achiziția a 3.200 de microbuze electrice, cu un preț mediu de 78.000 de euro pe unitate. În realitate, țara noastră a cumpărat doar 1.300 de vehicule, plătind în medie aproximativ 200.000 de euro pentru fiecare, aproape dublu față de estimările inițiale.

În ceea ce privește Consiliul Județean Buzău, de la momentul declanșării procedurilor de implementare a proiectului și achiziția microbuzelor, conducerea instituției a contestat în instanță de două ori oferta companiei care câștigase licitația pentru dotarea microbuzelor, dar de fiecare dată Curtea de Apel Ploiești a dat câștig de cauză ofertantului. De reamintit că administrațiile locale nu au altă obligație financiară în afara amenajării unei stații pentru încărcarea bateriilor microbuzelor, sarcină de care, în acest moment, s-au achitat aproape toate cele 61 de primării.

Pentru că presiunea financiară pe bugetul județului era considerabilă, Executivul Consiliului Județean și specialiști din cadrul Departamentului Proiecte Europene au deschis discuții cu ADRSE Brăila, de altfel relațiile între cele două instituții fiind apropiate – fostul președinte al Consiliului Județean Buzău Lucian Romașcanu a fost și președintele Consiliului Director al ADRSE Brăila, înainte de numirea la Curtea de Conturi Europeană. A fost identificat un program european prin care se putea achiziționa o parte din microbuze, fiind vorba despre 26 din cele 61. Mai mult, pentru că programul era destinat comunităților din zone defavorizate, suplimentar achiziției microbuzelor, fiecare comunitate va beneficia și de câte o finanțare destinată elevilor, pentru achiziții de materiale școlare. În condițiile în care microbuzele ar fi trebuit să fie achiziționate tot prin PNRR, pentru cele 26 de microbuze s-ar fi făcut o plată de 12 milioane de euro. În condițiile în care finanțarea se va face prin ADRSE Brăila valoarea contractului va fi de 6 milioane de euro, ceea ce înseamnă că s-a făcut o economie de 6 milioane de euro la bugetul județului, fonduri care, potrivit președintelui interimar Adrian Petre, vor fi folosite pentru alte investiții publice.

Administrațiile locale, bulversate de procedurile pentru transfer din PNRR pe ADR Brăila

Pentru a beneficia de o variantă de finanțare care să coste bugetul județului mai puțin, specialiștii din Consiliul Județean s-au văzut nevoiți să demareze proceduri pe repede înainte, pentru ca o parte dintre contractele de finanțare să fie transferate din PNRR, pe ADRSE Brăila – Programul Regional Sud-Est. În esență, pentru simple proceduri de renunțare la un contract și constituirea unuia nou demersurile implicau canoanele birocratice din administrația românească, pentru că orice decizie trebuia luată de Consiliile Locale, în termenele greoaie consacrate, totul sub presiunea scurgerii perioadei rezervată finanțării, în cazul contractelor pe PNRR, sau de accesare a finanțării, în cazul ADRSE Brăila.

Mai mult, demersurile specialiștilor din Consiliul Județean, care se deplasau aproape în fiecare comunitate propusă pentru a primi finanțare prin ADRSE Brăila, au fost interpretate ca presiuni electorale, astfel că nu puține au fost situațiile în care în unele consilii locale proiectele erau respinse, pentru ca la o discuție detașată de interesul electoral să fie prioritizat interesul comunității și să fie acordat votul.