Ce probleme au producătorii care aduc la Produsul Intern Brut al țării echivalentul producției industriale a Buzăului
Industria băuturilor spirtoase a adus în 2024, aproape un miliard de euro la Produsul Intern Brut, o valoare comparabilă cu producţia industrială a unor judeţe precum Buzău sau Olt şi a susţinut peste 23.000 de locuri de muncă în producţie, agricultură, logistică şi ospitalitate, scrie „Ziarul Financiar”. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă provin din agricultură – dovadă că băuturile spirtoase nu înseamnă doar consum, ci şi valoare adăugată pentru economia locală.
Doar veniturile din taxele directe colectate de la industria băuturilor spirtoase ar putea finanţa un an întreg de educaţie pentru 82.000 de elevi de liceu din România, cu 10 la sută mai mult decât numărul total al liceenilor din Bucureşti.
Berea domină consumul, spirtoasele domină taxarea
Consumul s-a menţinut relativ stabil, cu mici variaţii: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46 la sută din volumele de etanol consumate, vinul şi-a crescut uşor ponderea la 32 la sută, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22 la sută. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniţi din bere, 2,8 litri din vin şi 1,9 litri din băuturi spirtoase.
Totuşi, deşi spirtoasele reprezintă doar una din cinci băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectaţi. În schimb, vinul — care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur — aduce mai puţin de 1 la sută din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46 la sută din consum, contribuie cu doar 38 la sută la încasările din accize. Din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la şase ori mai multă valoare decât berea sau vinul.
Taxele variază, dar etanolul rămâne acelaşi
Toate băuturile alcoolice conţin acelaşi ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are acelaşi efect asupra organismului uman. Însă taxele diferă, iar consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băuturi spirtoase decât pentru bere şi de până la 64 de ori mai mult decât plătesc pentru vin. Aceste discrepanţe transmit semnale înşelătoare, sugerând că unele băuturi ar fi „mai sigure”, deşi riscurile pentru sănătate sunt echivalente.
Taxele inegale afectează în special consumatorii cu venituri reduse, deoarece majorările de taxe cresc în mod disproporţionat preţul spirtoaselor accesibile. Creşterile accentuate pot determina orientarea către alternative netaxate sau ilicite, subminând atât încasările la buget, cât şi sănătatea publică. Eliminarea deficitului de taxare a băuturilor spirtoase ar putea aduce suplimentar 55 de milioane de euro şi ar putea finanţa 8.000 de burse pentru studenţi
De asemenea, 30–40 la sută din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producţia ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situaţie duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual – dar subminează şi sănătatea publică şi creează concurenţă neloială pentru întreprinderile legitime. Chiar şi o creştere marginală de doar 10 la sută a eficienţei colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 şi 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambiţioasă, de 25–30 la sută, ar putea aduce între 10 şi 20 de milioane de euro anual. În contextul unor regimuri mai riguroase de control şi conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80 la sută pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 şi 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor.
Pentru fiecare 10 la sută din consumul netaxat de spirtoase introdus în sistemul fiscal, veniturile suplimentare din accize ar putea finanţa anual burse de merit pentru până la 8.000 de elevi de gimnaziu.
