FOTO / Biblioteca Județeană celebrează moștenirea lui Pamfil Șeicaru prin cultură și lectură

Un eveniment cultural definitoriu pentru comunitatea buzoiană este organizat an de an de Biblioteca Județeană în memoria jurnalistului cu origini buzoiene Pamfil Șeicaru. La ediția din acest an discuțiile au pornit de la subiectul comemorativ, destinul lui Pamfil Șeicaru și al ziarului „Curentul”, conturat ca o veritabilă istorie a rezistenței prin presă, a curajului de opinie și a solidarității românilor aflați în exil.

Sub îndrumarea gazdei, Angela Stan, șef Serviciu Relaţii cu Publicul, dezbaterea s-a extins treptat spre situația actuală a publicațiilor culturale, pentru ca, în final, să ajungă la un bilanț al activității Bibliotecii Județene destinate creșterii numărului de cititori. Instituția, prin vocea Angelei Stan, și-a  reafirmat rolul de a atrage un număr cât mai mare de buzoieni către cultură, prin diversificarea programelor dedicate tuturor categoriilor de vârstă.

Pamfil Șeicaru și „Curentul”, o voce a presei românești în exil

Angela Stan a readus în atenție figura lui Pamfil Șeicaru, unul dintre cei mai importanți jurnaliști români ai secolului XX, al cărui destin s-a legat strâns de ziarul „Curentul”, publicație care se bucura de colaborarea unor nume ilustre ale culturii și jurnalismului românesc. „Ziarul a avut o echipă de colaboratori foarte valoroși, printre care se numărau nume mari ale literaturii și jurnalismului românesc: Eugen Ionescu, Camil Petrescu, Ion Barbu. Curentul era o voce importantă în lumea intelectuală din România interbelică. Cezar Petrescu semna pamflete antiguvernamentale”, a spus Angela Stan.

Pamfil Șeicaru nu a fost doar un jurnalist, ci un martor al timpului său, un observator al tumultului României interbelice și, mai târziu, al exilului său trist și lucid. Prin „Curentul”, publicația pe care a fondat-o în 1928, Șeicaru nu relata pur și simplu evenimente, ci încerca să citească pulsul unei societăți aflate între tradiție și modernitate, între idealuri nobile și compromisuri cotidiene. Stilul său, adesea aspru, polemic, nu era neapărat despre a provoca, ci despre a trezi conștiințe amorțite de rutina politică.

Exilul său, forțat de dictatura comunistă, nu l-a silit să tacă. Dincolo de granițe, Șeicaru a continuat să scrie, să comenteze și să pună întrebări incomode despre România care rămânea acasă, despre oamenii care continuau să trăiască sub teroarea tăcerii impuse. „Curentul” devenea astfel un dialog cu memoria, cu speranța, cu nevoia de a nu uita cine suntem și ce am fost.

De la început, Șeicaru a fost sprijinit de doi oameni de încredere: Vasile C. Dumitrescu și René Al. de Flers. „S-a coagulat o echipă de colaboratori în exil. Din ’80, când Pamfil Șeicaru trece la cele veșnice, Vasile C. Dumitrescu continuă apariția ziarului cu fonduri proprii până în ’92, când și el încetează din viață. Colaboratorii ziarului erau de toate profesiile, dar toți aveau condei și idei, toți se aflau pe baricada anticomunistă a lui Pamfil Șeicaru”, a explicat Angela Stan.

Printre semnatari se numărau Constantin Mareș, Nicolae Baciu, Ovidiu Vuia. George Ciorănescu și Nicolae Lupan aduceau informații despre situația românilor din Basarabia și Bucovina înglobate în URSS. „Nu se ținea seama de apartenența politică, se ținea seama de ceea ce scriau: documentat, clar și la țintă. Se scria din patriotism, din contrarietate, se scria dur sau patetic, totul era și dintr-o solidaritate cu cei din țară. Ion Caraion era o prezență distinctă”, a mai spus Angela Stan.

Vasile C. Dumitrescu a dorit să îndeplinească dorința lui Șeicaru de a fi așezat la Mănăstirea Sf. Ana, dar și ca ziarul „Curentul” să redevină un cotidian bucureștean.

La rândul ei, bibliotecara pensionară Marcela Chiriță a evocat un interviu publicat în „Tribuna de Sibiu” cu René Al. de Flers, născut în România și angajat la „Europa Liberă”, în care vorbea de Pamfil Șeicaru. „A fost întrebat dacă l-a cunoscut pe Pamfil Șeicaru și de ce nu l-au luat și pe el colaborator. Și a răspuns că el a refuzat. A spus că nu vrea să fie subordonat nici unei grupări politice ideologice. El, la <Curentul>, era independent. A scris exact ce gândea”, a relatat Marcela Chiriță. Un alt motiv pentru care René Al. de Flers nu a colaborat cu „Europa Liberă” a fost implicarea lui Constantin Vișoianu, pe care Șeicaru îl atacase dur. „El considera că necazul României după 1940 se datora și acestui Vișoianu”, a punctat Chiriță.

Astăzi, citindu-l retrospectiv, recunoaștem valoarea jurnalistului Pamfil Șeicaru pentru acuratețea informației, pentru forța argumentului și pentru credința în sensul jurnalismului ca instrument al libertății. În felul acesta, Șeicaru rămâne un exemplu al angajamentului intelectual autentic, nu neapărat perfect. Prin vocea sa, „Curentul” nu se limitează la trecut; el vorbește despre responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a observa, de a întreba, de a nu accepta tăcerea ca răspuns.

Viorel Frîncu: Cea mai mare pierdere pentru cultura buzoiană este dispariția revistei „Spații culturale”

Un moment aparte al evenimentului organizat de Biblioteca Județeană în memoria lui Pamfil Șeicaru l-a constituit discuția despre publicațiile culturale locale, în care s-au remarcat intervențiile publiciștilor Viorel Frâncu și Stan Brebenel. Primul a făcut o enumerare a revistelor care mai rezistă la Buzău și a celor dispărute în ultimii ani. „Eu am avut o emisiune la Florentin Popescu și tocmai asta mă întreba: mai există publicații culturale la Buzău? Și răspunsul a fost că da, dar toate publicațiile enumerate apar prin efortul individual al unor personalități locale ale lumii literare”, a precizat Frîncu.

Printre disparițiile dureroase, Frîncu a menționat revista „Spații culturale”: „A pierit una dintre cele mai bune publicații de cultură de la Buzău. Într-un articol se spune că, începând cu numărul 100, revista își va înceta activitatea. Nu mai apare din acest an, din iunie”. El a amintit și alte publicații care și-au încetat apariția, precum „Curierul zoreștean”. Totodată, a enumerat revistele care continuă să apară prin strădania unor autori locali: „Mai avem <Caietele de la Țintești> realizate de Roxelana Radu și de profesorul Stelian Grigore. La Pârscov, Gheorghe Postelnicu se străduie cu ce are la îndemână, iar la Brăiești, Girel Barbu scoate <Muguri de pin> și un supliment, <Pinul literar>. La Rușețu apare <Renașterea rușețeană> a lui Dumitru Istrate Rușețeanu. A mai rămas și un grup de scriitori care scot revista <Literadura>. Fiecare dă câte o sută de lei până fac 800, ca să o tipărească”.

Publicistul Stan Brebenel a completat imaginea asupra revistei „Spații culturale”, coordonată de Valeria Manta Tăicuțu și apreciată în toată țara: „După ce s-a oprit finanțarea de către Consiliul Local, am contribuit fiecare cu o sumă de bani  ca să nu moară revista. Prin eforturile Bibliotecii Județene s-a obținut sprijin de la Consiliul Județean, iar apariția a continuat până la numărul 100. Familia Tăicuțu era cea care aduna materialele, le culegea, le tehnoredacta. Au zis că mergem până la numărul 100 și ne oprim”.

În privința altor publicații din spațiul literar buzoian,  Frîncu a reamintit existența „Vitralii”, „Glas râmnicean”, „Foaia Râmnicului”  care nu au anvergura „Spațiilor culturale”, de talie națională, exceptând poate „Literadura”, care poate să fie considerată reprezentativă pentru spațiul cultural în care ne aflăm și pentru cultura românească. Încercările realizatorilor sunt de admirat, însă posibilitățile lor sunt limitate, dacă vorbim numai despre bani.

Stan Brebenel a pus lipsa de performanță și pe seama dispariției unor personalități culturale: „Mulți dintre cei valoroși au plecat de tineri în grădina Domnului: Lucian Mănăilescu, Marin Ifrim, Nistor Tănăsescu”.   La aceasta a contribuit, aș adăuga eu, și dispariția cenaclurilor literare care a dus la o disoluție a energiilor scriitorilor.

În final, Frîncu a amintit despre „Almanahul Renașterea buzoiană”, început în 2004 de Ovidiu Camil Petrescu: „A avut impact, a cuprins și literatură și lucrări științifice și multe aspecte ale culturii locale. Din păcate, ediția pe 2024 a apărut doar în 20 de exemplare, tipărite din bani proprii, după ce noua conducere a fundației a refuzat să îl mai tipărească în format clasic, lăsând doar varianta online”.

Biblioteca își diversifică activitățile pentru a atrage cititori

Biblioteca Județeană „V. Voiculescu” continuă să își diversifice activitățile pentru a aduce mai aproape de comunitate lumea cărților și a lecturii. Angela Stan, reprezentant al instituției, a prezentat inițiativele prin care biblioteca încearcă să își lărgească publicul, de la copii și adolescenți până la adulți și seniori.

„Ne dorim să atragem lumea la bibliotecă. În prezent, aproximativ 4,5 la sută din populație are permis de bibliotecă și este cititor activ. Este puțin, dar totuși mai mult față de alte biblioteci județene care dispun de clădiri proprii, bugete mai mari și condiții mai bune”, a subliniat Angela Stan.

Biblioteca primește vizite ale elevilor și preșcolarilor în cadrul programelor „Școala Altfel”, tabere de vară (cum este cea de cartier organizată de corpul B al Bibliotecii Județene), ateliere pentru copii, cluburi de lectură pentru adolescenți și adulți, dar și activități la filialele sale (cum sunt cele organizate de filiala de carte religioasă „Dionisie Romano” a Bibliotecii Județene în care sunt promovate valorile tradiționale în cadrul unor șezători literare). Printre inițiative se numără concursuri de lectură precum „Bătălia cărților” sau „Care-i faza cu cititul?”, dar și ateliere creative, de la „Atelierul lui Moș Crăciun” la cursuri de limbă franceză.

Pentru publicul matur, biblioteca oferă cluburi de lectură, cursuri gratuite de utilizare a telefonului inteligent pentru persoane de peste 60 de ani, dar și sesiuni de educație financiară. Chiar dacă unele dintre aceste proiecte nu au atras încă numărul dorit de participanți, biblioteca continuă să insiste, folosind promovarea prin afișe, presă și rețele sociale.

Ludoteca din grădină, un spațiu de joacă și lectură pentru copii, rămâne una dintre atracțiile preferate, deși accesul este mai dificil pentru  unele familii. Biblioteca a fost prezentă recent și la festivalul „Dealu Mare”, unde a oferit o „degustare de carte” și a atras sute de vizitatori, de la copii și părinți, până la oficialități și invitați speciali ai evenimentului.

„Ne străduim să fim în mijlocul comunității. Biblioteca ar trebui înțeleasă ca un instrument de creștere și dezvoltare pentru toate vârstele. Fiecare activitate pe care o facem are această menire”, a adăugat Angela Stan.

Biblioteca Județeană „V. Voicu- lescu” își invită în continuare cititorii, actuali și viitori, să descopere oferta variată de programe și să transforme lectura într-o experiență vie, alături de comunitatea buzoiană.