Aproape 90 de fabrici şi microberării în România. Care este situația la Buzău

Industria berii este, fără doar şi poate, sectorul care şi-a păstrat cel mai bine de-a lungul timpului caracterul local. Atât de bine încât în aproape fiecare judeţ din România întâlnim astăzi – dacă nu o fabrică de bere – cel puţin o microberărie, care nu doar că pune pe rafturi un brand, ci creează locuri de muncă, susţine comunităţi locale şi mai departe un întreg lanţ de afaceri conexe: de la producători de hamei până la restaurante şi baruri. Mai mult, berea nu pune doar sate cu câteva zeci de locuitori pe harta producţiei naţionale ci reuşeşte să ducă mai departe branduri cu o istorie de peste trei secole, scrie într-un documentar „Ziarul Financiar”.

În toată ţara, sunt aproape 90 de unităţi de producţie a berii, din care 77 sunt microberarii, iar restul fabrici mari, de dimensiuni regionale, conform datelor Berarii României, „vocea” industriei berii la nivel local. Organizaţia reuneşte atât cei mai mari producători de bere şi microberării, cât şi asociaţii de producători şi furnizori de materii prime. În România sunt prezenţi atât mari jucători la nivel mondial, care pun ţara pe harta europeană a berii şi creează valoare adăugată prin producţia pe care o realizează pe plan local, cât şi antreprenori care au făcut din pasiune un mic business.

Şi dacă în alte sectoare în care avem branduri mari, atât naţionale, cât şi internaţionale, de multe ori producţia brandului românesc nu se mai face în ţară, iar cel internaţional cu atât mai puţin, berarii au adus în fabricile româneşti inclusiv producţie de mărci internaţionale. Aşadar, marii berari, comparativ cu alţi jucători din alte industrii, au permis această viaţă de familie în deplină armonie între branduri precum Heineken şi Ciuc, Ursus şi Peroni, Tuborg şi Bucur sau Caraiman şi Stella Artois. Tot acest univers de producători de bere, fie ei parte a unor corporaţii sau mici antreprenori, reuşeşte să asigure 97 la sută din consumul naţional.

„Sectorul local al berii este printre puţinele din România care satisfac aproape integral cererea locală. Acest nivel ridicat de autosuficienţă reflectă, în primul rând, puterea mare de producţie a berii pe care o are România. Suntem al nouălea producător de bere din Uniunea Europeană. Deci suntem între ţările cu un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte politicile economice la nivel european care influenţează nu doar sectorul berii şi consumatorii ei, ci segmentul băuturilor în general”, spun reprezentanţii asociaţiei Berarii României, care subliniază că această autosuficienţă înseamnă că banii cheltuiţi pe bere rămân în România, deci în economia locală. Asta înseamnă că se creează şi se menţin locuri de muncă – în producţie, agricultură, logistică, retail, HoReCa – şi că avem o piaţă mai stabilă şi mai ferită de şocuri ale lanţurilor de aprovizionare, punctează aceştia.

Evident, asta înseamnă contribuţii mai mari la buget. De altfel, anul trecut toţi producătorii de bere au raportat cumulat o cifră de afaceri de 6,4 miliarde lei (1,3 miliarde euro) şi un profit net de 504 mil. lei (peste 100 mil. euro), conform datelor de la Registrul Comerţului, astfel că sectorul este un important contributor la bugetul naţional. Mai mult, caracterul local şi valoarea adăugată a sectorului se datorează nu doar producţiei în România, ci şi  materiilor prime locale. Peste 70 la sută din materiile prime folosite de membrii Berarii României sunt de la furnizori locali.

„Industria berii din România rămâne relevantă şi puternică, susţinută de investiţii constante în producţia locală, de inovaţie şi de o înţelegere profundă a preferinţelor con­su­matorilor. Pentru ca aceste iniţiative şi in­vestiţii să contribuie în continuare la dez­voltarea sustenabilă a industriei, este esenţial ca România să ofere un mediu fiscal predic­tibil şi competitiv, aliniat cu stan­dar­dele Uniunii Europene”, punctează Mihai Voicu, preşedintele Asociaţiei Berarii României şi director general al Bergenbier SA.

Importanţa fabricilor de bere, de la mic la mare

Dacă ne uităm la industria berii per ansamblu, vedem că este cel mai important model atât pentru păstrarea caracterului naţional, cât şi pentru dinamica adusă în economie. Astfel, sectorul berii din România este astăzi un întreg univers de fabrici mari de bere, cu volume de peste 2 milioane de hectolitri pe an, şi fabrici mici, care au la rândul lor o importanţă bine punctată în economia locală.

„În cifre, relevanţa şi importanţa lor poate fi dată, în principal, de următoarea ecuaţie: cu cât mai mare fabrica şi mai mică localitatea, cu atât mai importantă pentru economia locală. De pildă, pentru un oraş mic precum Ungheni (Mureş), cu aproximativ 7.000 de locuitori, să ai una dintre fabricile celui de-al doilea producător de bere la nivel mondial înseamnă ceva”, au punctat reprezentanţii Berarii României.

Ce înseamnă un producător mare la nivel local? Câteva sute de locuri de muncă, extrem de importante pentru dinamică socio-economică. Mai mult, înseamnă servicii şi domenii conexe care sunt susţinute de acelaşi producător: construcţii, logistică, HoReCa şi altele. înseamnă şi contribuţii la bugetul local.

O altă variabilă care trebuie luată în calcul, punctează reprezentanţii Berarii României, este concentraţia producţiei de bere într-un oraş sau judeţ. Dar şi nivelul de dezvoltare economică al acelui loc. De pildă, Bucureştiul şi judeţul Ilfov adună cele mai multe unităţi de producţie a berii, însă sunt şi cele mai dezvoltate din punct de vedere economic. Pe această regulă, la Măneciu-Ungureni, judeţul Prahova, Zăganu este mai importantă pentru economia locală decât ar fi poate în Bucureşti. Şi Scorilo, brandul din Poiana Mărului, un sat din Caraş-Severin, este cel mai important business pentru economia locală, mai ales că a deschis şi un magazin la berărie, dar a ajuns să fie prezent şi într-o reţea mare de magazine.

Mai mult, faptul că un consumator poate alege din cele peste 200 de mărci locale puse pe piaţă creează beneficii atât pentru pasionaţii de bere, cât şi pentru companii.

De ce berea şi-a păstrat de-a lungul timpului caracterul local?

Producătorii locali spun că unul dintre ingredientele de bază care au păstrat industria berii vie în România ţine de caracterul profund social al acestei băuturi. Mai mult, tradiţia joacă un rol la fel de important, dar este esenţial să ai un produs bun pentru a rezista. Dar dacă acel produs transcende generaţii, valoarea lui creşte. „România are o cultură a berii adânc înrădăcinată, modelată de-a lungul generaţiilor. Pentru mulţi români, berea este mai mult decât o simplă băutură – este un simbol al convivialităţii, prieteniei şi momen­telor împărtăşite. Tocmai această conexiu­ne emoţională puternică a menţinut berea printre cele mai consumate băuturi din ţară”, spune Yoav Bar, CEO Tuborg România.

În plus, nu este doar despre bere, ci şi despre relaţia consumatorului cu berea şi despre atenţia pe care producătorii o acordă modului în care evoluează gusturile consumatorilor. De altfel, Cristina Radu, director de marketing la Heineken România, spune că  ţara noastră are istoric în producţia de bere şi vin, spre deosebire de alte pieţe europene unde există o tradiţie şi în segmentul băuturilor distilate. Această moştenire a fost susţinută de existenţa microberăriilor locale şi de ataşamentul emoţional al consumatorilor faţă de brandurile autohtone.

Dan Timotin, managing director al Ursus Breweries, care are în portofoliu branduri cu o tradiţie cumulată de peste 700 de ani şi trei fabrici, plus o microberărie în Cluj Napoca, crede că oamenii se identifică cu oraşul şi regiunea lor, iar acest ataşament faţă de comunitate se reflectă şi în alegerea berii. „Oamenii se identifică cu oraşul şi regiunea lor, iar acest ataşament faţă de comunitate se reflectă şi în alegerea berii. De aceea, multe fabrici cu istorie de zeci sau chiar sute de ani continuă să existe şi să fie îndrăgite. Această moştenire, combinată cu inovaţia şi standardele moderne de calitate, este cea care menţine berea vie în România şi îi asigură un viitor puternic”, subliniază Dan Timotin.

Ursus Breweries are în portofoliu inclusiv brandul Timişoreana, care este şi prima fabrică de bere înfiinţată pe teritoriul actual al României, încă din 1718.

Avantajul în a avea producţie de bere în aproape fiecare judeţ al ţării

Dincolo de avantajele economice, adică locuri de muncă create, taxe şi impozite locale plătite şi o identitate locală construită în jurul unui brand, o fabrică de bere înseamnă şi proiecte şi programe pentru comunităţile locale, fie că vorbim despre susţinerea unor evenimente sportive sau artistice, fie că vorbim despre proiecte de responsabilitate socială, spun reprezentanţii Berarii României.

De asemenea, cea mai mare parte a volumului de bere pleacă din fabricile de bere în mai puţin de o săptămână de la data producţiei. Acest lucru reflectă un proces logistic eficient, berea fiind expediată rapid către centrele de distri­buţie, prin partenerii fiecărui producător din retailul tradiţional sau direct către punctele de vânzare, dacă ne referim la partenerii din retailul modern. Timpul efectiv până când ajunge pe raft sau în frigiderul unui localnic depinde de distanţa faţă de fabrică şi de ritmul de aprovizionare al fiecărei unităţi. În general, acest traseu durează doar câteva zile, subliniază reprezentanţii Berarii României.

În medie, 50 la sută din materiile prime agricole folosite de berari provin de la fermieri locali.

În județul Buzău, cele două fabrici de bere reprezintă ambele categorii de producători: producătorul național Ursus Breweries și microproducătorul One Beer Later, fondată de francezul François D’Hollander.