INTERVIU / Medicul Ștefan Busnatu, despre „Sănătatea inimii pe înțelesul tuturor”, într-o carte și la clinica „CardiOnline”

Medicul primar cardiolog Ștefan Busnatu, doctor în științe medicale, conferențiar universitar și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) din București, activează în cadrul Clinicii de Cardiologie a Spitalului Bagdasar-Arseni. Este unul dintre cei mai implicați specialiști în domeniul cardiologiei preventive și al recuperării cardiovasculare, cu o activitate recunoscută atât la nivel național, cât și european, în calitate de membru al Asociației Europene de Cardiologie Preventivă. Este și director al Centrului de Inovație și e-Health (CieH) al UMFCD și a lansat Studiul CardioRehab, care își propune să evalueze nivelul accesului populației din România la programele de recuperare cardiacă și rolul digitalizării (telemedicină) în dezvoltarea acestora, în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Cardiovasculare ProCardio și CieH.

Deși își desfășoară activitatea în Capitală, medicul Ștefan Busnatu vine periodic la Buzău, unde, prin proiectul CardiOnline – un serviciu inteligent de telereabilitare cardiacă ce îmbină tehnologia cu medicina și oferă pacienților posibilitatea de a face recuperare la distanță, cu ajutorul unui smartphone și al unor dispozitive portabile, completată atunci când este nevoie prin prezența în centre medicale pentru supraveghere directă –, acordă consultații persoanelor cu afecțiuni cardiace, facilitând astfel accesul la expertiză medicală de înalt nivel.

Pe lângă activitatea clinică și cea universitară, medicul Ștefan Busnatu a scris cartea „Sănătatea inimii pe înțelesul tuturor”, publicată recent la Editura Bookzone. Aceasta se adresează pacienților și publicului larg și explică, într-un limbaj accesibil, cum își poate proteja fiecare inima prin alegeri simple de zi cu zi: alimentație echilibrată, mișcare, odihnă și grijă pentru echilibrul emoțional.

Cartea dedicată sănătății inimii reprezintă punctul de plecare al interviului acordat pentru OPINIA de medicul Ștefan Busnatu și reflectă experiența sa ca medic care construiește punți între pacienți și cardiologia modernă.

Reporter: Ce v-a determinat să scrieți această carte și cum a început totul?

Ștefan Busnatu: Cartea s-a născut dintr-o nevoie pe care am observat-o zi de zi în contactul cu pacienții: aceea de a-și înțelege mai bine propria sănătate. Informația medicală, atunci când rămâne blocată într-un limbaj rigid și prea tehnic, își pierde valoarea pentru cel care are cea mai mare nevoie de ea, pacientul. Paradoxal, lecția aceasta nu pot zice că am învățat-o doar din facultate sau spital, ci și prin interacțiunea cu mass-media. La debut când apăream în fața camerelor, de multe ori producătorii, jurnaliștii îmi spuneau: „Nu așa, nu așa… transformă limbajul acesta de lemn medical într-unul pe care să îl înțeleagă orice bunicuță de la țară”. Inițial mi s-a părut foarte dificil, dar cu anii am înțeles că aveau perfectă dreptate. Am observat în relația cu pacienții mei că, pe măsură ce reușeam să adaptez explicațiile într-un limbaj simplu și cald, aceștia plecau de la consultație mult mai liniștiți, cu sentimentul că au înțeles ce se întâmplă cu ei. Această experiență m-a convins că rolul unui medic nu este doar să diagnosticheze și să trateze, ci și să fie un traducător al științei medicale pentru fiecare om care are nevoie de ea. Cartea s-a dorit a fi tocmai această punte, între cardiologia academică și nevoia de înțelegere a fiecărei persoane care vrea să aibă grijă de inima sa.

Rep.: Ce a fost cel mai greu în procesul de scriere: partea tehnică sau partea emoțională?

Ș.B.: Ambele au fost provocatoare, însă partea emoțională a cântărit mai mult. A trebuit să aleg cu grijă, din mulțimea de amintiri și experiențe, acele povești care puteau fi împărtășite fără a leza sensibilitatea pacienților și, în același timp, să transmit mesajul puternic pe care mi-am dorit să îl dau mai departe. Să rescrii emoțiile în cuvinte accesibile nu este ușor, dar este profund eliberator. În plus, poate cel mai greu lucru a fost să îmi păstrez ritmul. Programul meu este extrem de aglomerat, cu multe activități derulate în paralel, de la partea clinică, la proiecte de cercetare, inițiative educaționale și prezențe publice. Între toate acestea, să găsesc timp și energie pentru scriere a fost o adevărată provocare. Uneori scriam târziu în noapte sau dimineața devreme, profitând de fragmente scurte de liniște. Tocmai acest efort de a integra scrisul într-un cotidian intens m-a făcut să simt că fiecare pagină are o valoare aparte, pentru că a fost scrisă cu prețul timpului, dar și cu multă pasiune.

Rep.: Care este mesajul pe care doriți să-l transmită această carte?

Ș.B.: Cartea transmite un mesaj simplu, dar esențial: sănătatea inimii este, în mare măsură, rezultatul alegerilor noastre de zi cu zi. Prevenția, echilibrul și grija constantă pentru corp și minte pot face diferența dintre boală și sănătate. Îmi doresc ca fiecare cititor să înțeleagă că nu e nevoie de rețete complicate sau de soluții miraculoase. Dacă privim cu atenție în jurul nostru, putem găsi resursele și motivația pentru o viață mai sănătoasă chiar în lucrurile simple. Ingredientele fundamentale sunt la îndemâna fiecăruia: mișcarea zilnică, odihna de calitate, o alimentație curată și, poate cel mai important, un calm sufletesc care să ne echilibreze interior. Această carte nu este doar o colecție de informații medicale, ci o invitație la reflecție și la descoperirea propriei motivații pentru a trăi mai bine, mai lung și mai frumos.

Rep.: Povestiți-ne despre un moment sau o întâmplare care a influențat scrierea acestei cărți.

Ș.B.: Cred că nu a fost un singur moment, ci mai degrabă o serie de experiențe care s-au repetat cu o dureroasă regularitate. Îmi amintesc, de pildă, de un tânăr de doar 37 de ani, fără antecedente medicale semnificative însă cu un istoric familial important, care a ajuns la noi cu infarct miocardic. Cu câteva zile înainte avusese mici semnale de alarmă, oboseală, dureri vagi în piept, dar le-a ignorat, convins că „este tânăr și sănătos” și că nimic grav nu i se poate întâmpla. Atunci am realizat și mai puternic cât de subțire este linia dintre normalitate și tragedie, dintre o viață aparent lipsită de griji și o situație critică care te pune față în față cu limitele propriei fragilități. Cazul lui și al altor pacienți tineri pe care i-am văzut în gărzi mi-a confirmat încă o dată că factorii de risc joacă un rol uriaș și că prevenția nu este un lux, ci o necesitate vitală. Această experiență a fost un imbold puternic pentru scrierea cărții deoarece cred că dacă aceste mesaje ajung la timp, atunci poate linia aceea fragilă dintre „azi sunt bine” și „mâine poate fi prea târziu” poate fi mutată cât mai departe.

Rep.: Cum reușiți să traduceți informațiile medicale complexe într-un limbaj accesibil tuturor?

Ș.B.: Experiența cu media m-a ajutat enorm. Acum când formulez o idee sau o explicație mă gândesc dacă nu aș fi medic, cum aș înțelege medicina și cum aș vrea să mi se explice? Pornind de aici, las deoparte limbajul rigid și excesiv de tehnic și să îl transform în cuvinte simple, cu imagini familiare. Folosesc frecvent analogii din viața de zi cu zi: inima ca o „pompă” care trimite sângele în „țevi”, adică artere și vene, camerele inimii ca niște „încăperi” care trebuie să comunice între ele, instalațiile care se pot „înfunda” dacă nu avem grijă. Aceste comparații îi ajută pe pacienți să vizualizeze mai clar ce se întâmplă în corpul lor și să înțeleagă că medicina nu este ceva abstract, ci foarte legată de realitatea lor de zi cu zi.

Rep.: În ce fel considerați că poveștile reale pot ajuta cititorii să-și schimbe perspectiva asupra sănătății inimii?

Ș.B.: Cred că poveștile reale au o putere pe care niciun manual și nicio statistică nu o pot egala. Sper ca fiecare experiență relatată în carte să emoționeze, să provoace reflecție și să rămână în memoria cititorului. Când citești despre cineva care îți seamănă poate are aceeași vârstă, același stil de viață sau aceleași obiceiuri și vezi prin ce încercare dificilă a trecut, mesajul nu mai este doar teoretic. Devine brusc personal, atinge un punct sensibil și creează acea scânteie de conștientizare. Orice informație care are impact emoțional are mult mai multe șanse să se imprime în memorie și, mai important, să producă o schimbare de comportament. Prin povești, cititorii pot înțelege că riscul cardiovascular nu este un concept abstract, ci o realitate care poate afecta pe oricine. În același timp, pot descoperi că schimbările mici și constante în stilul de viață fac diferența dintre un final tragic și o viață lungă și echilibrată. În fond, cartea nu este doar despre știință și date medicale, ci despre oameni și lecțiile lor de viață.

Rep.: Ce rol joacă empatia și ascultarea activă în practica medicală?

Ș.B.: Unul absolut. Pacientul nu vine niciodată doar cu o boală, ci cu un univers întreg de emoții, temeri, întrebări și speranțe. Înțelegerea acestui context este la fel de importantă ca și stabilirea unui diagnostic corect. Empatia și ascultarea activă construiesc acea punte de încredere între medic și pacient care face ca tratamentul să fie nu doar prescris, ci și urmat. Atunci când pacientul simte că este ascultat cu adevărat și că medicul se conectează la povestea lui, apare colaborarea, apare deschiderea și, implicit, crește șansa de vindecare și de aderență la recomandări. Din experiența mea, uneori o explicație oferită cu răbdare și cuvinte calde valorează la fel de mult ca o rețetă. Pentru că medicamentele tratează boala, dar empatia și comunicarea vindecă omul.

Rep.: Cui îi este adresată această carte?

Ș.B.: Cartea este adresată tuturor celor care își doresc să înțeleagă mai bine cum să își protejeze inima. Este pentru pacienții care au trecut prin experiențe medicale dificile și vor să înțeleagă în profunzime ce li s-a întâmplat, dar și pentru familiile lor, care au nevoie de sprijin și claritate pentru a putea fi alături de cei dragi. În același timp, ea se adresează și celor sănătoși, care poate nu s-au confruntat cu probleme cardiace, dar care vor să prevină și să trăiască în echilibru. Pentru studenți și tineri profesioniști din domeniul medical, poate fi o punte între limbajul academic și comunicarea simplă cu pacientul. Pe scurt, este o carte pentru oricine crede că prevenția începe cu înțelegerea și că o viață mai lungă și mai sănătoasă se construiește pe baza unor alegeri zilnice simple, dar constante.

Rep.: Ce reacții sperați să stârnească în rândul cititorilor?

Ș.B.: Îmi doresc ca această carte să trezească, în primul rând, conștientizarea propriei sănătăți. Vreau ca fiecare cititor să își pună întrebarea: „Ce pot face eu, azi, pentru inima mea?” Nu îmi propun să sperii sau să transmit teamă, ci dimpotrivă, să ofer speranță și încredere că schimbarea este posibilă la orice vârstă și în orice moment al vieții. Sper ca cititorii să simtă că nu sunt singuri și că prin pași mici, dar consecvenți – mai multă mișcare, alimentație mai curată, odihnă mai bună, gestionarea stresului – , pot construi o viață mai sănătoasă. Aș vrea ca, după fiecare poveste și fiecare capitol, oamenii să rămână nu doar cu informații medicale utile, ci și cu motivația de a acționa concret.

Rep.: Aveți deja un feedback de la primele persoane care au citit-o?

Ș.B.: Da, primele reacții m-au bucurat enorm. Mulți mi-au spus că au găsit în paginile cărții explicații „pe înțelesul lor” și că lectura i-a făcut să privească altfel obiceiurile de zi cu zi. Asta mi-a confirmat că mesajul pe care am dorit să îl transmit a ajuns unde trebuie. Nu spun asta ca un motiv de laudă, ci mai degrabă ca o invitație sinceră: mi-ar plăcea ca și dumneavoastră să o parcurgeți și apoi să reveniți cu impresii, pentru mine și, de ce nu, pentru ceilalți cititori. Cred că valoarea reală a acestei cărți se construiește prin dialog și prin modul în care fiecare om regăsește în ea un gând, o idee sau un impuls care să-l ajute să aibă mai multă grijă de propria inimă.

Rep.: Vă gândiți să continuați cu o a doua carte sau cu o serie de publicații pe teme de sănătate

Ș.B.: Da, mă gândesc. Și răspunsul la „de ce” este unul simplu: sănătatea este un subiect inepuizabil, iar oamenii au nevoie de repere clare și accesibile. Dacă voi avea puterea și timpul necesar, și dacă această primă carte va aduce rezultate, adică dacă va reuși să atingă mintea și sufletul cititorilor și să îi motiveze să își schimbe viața, atunci cu siguranță voi continua. În definitiv, dacă oamenii vor simți că le sunt de ajutor, atunci voi găsi resursele pentru a continua să scriu.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care oamenii le fac în legătură cu sănătatea inimii?

Ș.B.: Una dintre cele mai mari greșeli este amânarea schimbării. Mulți oameni își spun: „De mâine renunț la fumat”, „De luni încep să fac mișcare”, „După sărbători țin dietă”. Numai că acest „mâine” nu mai vine, iar timpul pierdut lasă urme. Alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și somnul insuficient se acumulează și devin factori de risc reali. O altă greșeală frecventă este neglijarea controalelor periodice. De multe ori, pacienții ajung la medic abia când simptomele sunt evidente și boala este deja instalată. Inima, însă, ne oferă de obicei semnale de avertizare, oboseală, dureri în piept, palpitații, dar ele sunt ignorate sau puse pe seama stresului ori a oboselii cotidiene. În plus, există și tendința de a subestima riscul personal: „Sunt tânăr, mie nu mi se poate întâmpla”. Realitatea ne arată însă în fiecare zi contrariul.

Rep.: Cum vedeți relația medic–pacient în România de astăzi și ce ați dori să se schimbe?

Ș.B.: Relația medic–pacient în România este într-o continuă transformare. Tot mai mulți pacienți își doresc să fie informați, să pună întrebări și să participe activ la deciziile care le privesc sănătatea. Eu cred că acesta este un lucru bun și necesar, pentru că medicina modernă se bazează pe parteneriat și pe responsabilitate împărtășită. Totuși, această relație este adesea distor-sionată. Uneori comunicarea nu este suficient de clară sau de empatică, alteori pacientul vine deja cu neîncredere, iar peste toate se adaugă lipsurile evidente ale sistemului public de sănătate: timpul insuficient acordat fiecărei consultații, resurse limitate, infrastructură uneori precară. Toate acestea pot eroda încrederea și pot face ca mesajul medical să nu ajungă unde trebuie. Ce mi-aș dori să se schimbe este să punem accent pe o comunicare deschisă, pe încredere reciprocă și pe crearea unui cadru în care medicul să aibă resursele și timpul necesar pentru a asculta, a explica și a fi alături de pacient. Relația medic–pacient ar trebui să fie un parteneriat autentic, nu o întâlnire grăbită între două lumi care nu se înțeleg.

Rep.: Credeți că educația pentru sănătate prin comunicare ar trebui să fie parte din formarea medicilor încă din facultate?

Ș.B.: Absolut. Nu este suficient să știi medicina la nivel teoretic și practic, trebuie să știi și cum să o transmiți mai departe, astfel încât pacientul să înțeleagă și să aibă încredere. Comunicarea, empatia și înțelegerea psihologiei pacientului ar trebui deprinse încă de pe băncile facultății, la fel ca anatomia sau semiologia. În prezent la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București încercăm să prioritizăm cât mai mult aceste aspecte în pregătirea studenților. Introducem elemente de comunicare medicală, interacțiuni simulate cu pacienți standardizați, ateliere de consiliere și formare interdisciplinară. Scopul este ca viitorii medici să înțeleagă că relația cu pacientul nu se reduce la un diagnostic și o rețetă, ci înseamnă și dialog, sprijin emoțional și capacitatea de a traduce informația complexă într-un limbaj accesibil.

Rep.: Dacă ar fi să transmiteți o recomandare esențială pentru prevenție, care ar fi aceea?

Ș.B.: Dacă ar fi să aleg o singură recomandare, aceea ar fi activitatea fizică regulată. Poate părea banală și prea simplă pentru a face diferența, dar în realitate este cel mai puternic „medicament” pe care îl avem la îndemână fără efecte adverse și cu beneficii extraordinare asupra întregului organism. Mișcarea zilnică reduce tensiunea arterială, reglează colesterolul și glicemia, menține greutatea în limite sănătoase și, la fel de important, aduce echilibru psihic prin reducerea stresului. Nu este nevoie de performanțe sportive, ci doar de consecvență: mers alert, urcatul scărilor, plimbări mai lungi sau orice formă de exercițiu care poate deveni parte firească a vieții de zi cu zi.