Șantierele de pe „coloana vertebrală a Moldovei”, adică de pe Autostrada A7, întâmpină dificultăți. Măsurile de austeritate stabilite la scurt timp după învestirea guvernului Bolojan au generat îngrijorare în rândul persoanelor fizice, dar și juridice. Astfel, printre companiile care au oprit lucrul pe șantiere se numără firmele gestionate de către Dorinel Umbrărescu, antreprenorul responsabil cu realizarea celor mai multe tronsoane de drum de mare viteză în regiune. UMB și-a trimis oamenii în concediu forțat din cauza problemelor privind plățile. De asemenea, din sfera guvernamentală au venit zvonuri privind sistarea mai multor proiecte, în actualul context socio-economic.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a oferit o reacție, pe marginea acestui subiect, pentru Ziare.com: „În acest moment, toate proiectele sunt pe sursele inițiale de finanțare”. Printre proiectele care ar avea de suferit s-ar număra Autostrada Moldovei (A7). Teoretic, ar trebui să se circule „șnur” de la Ploiești (Prahova) la Pașcani (Iași) până la finalul anului curent. Oficialii de la Asociația Pro Infrastructura (API) anunțau în martie că se așteaptă ca autostrada să fie gata abia în primăvara lui 2026. Însă, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a lansat în cursul acestei săptămâni o promisiune și mai nefericită: august 2026.
Stadiul lucrărilor pe Autostrada Moldovei (A7)
În acest context, la solicitarea Ziare.com, CNAIR a prezentat stadiul lucrărilor pe toate loturile din A7.
Autostrada Ploiești – Buzău (63,25 km)
- Lot 1: Dumbrava – Mizil (21 km): deschis din decembrie 2024;
- Lot 2: Mizil – Pietroasele (28,35 km): Stadiu fizic: 99,8 la sută. Stadiu financiar: 81,04 la sută;
- Lot 3: Pietroasele – Municipiul Buzău (13,9 km): Stadiu fizic: 72 la sută. Stadiu financiar: 39 la sută.
Autostrada Focșani-Bacău: (95,9 km)
- Lotul 1: Focșani – Domnești Târg (35,6 km): Stadiu fizic: 65 la sută. Stadiu financiar: 26,6 la sută;
- Lotul 2: Domnești Târg – Răcăciuni (38,78 km): Stadiu fizic: 57 la sută. Stadiu financiar: 24,6 la sută;
- Lotul 3: Răcăciuni – Bacău (21,52 km): Stadiu fizic: 35 la sută. Stadiu financiar: 17,6 la sută.
Autostrada Bacău – Pașcani (77,38 km)
- Lotul 1: Săucești – Trifești (30,3 km): Stadiu fizic: 37,9 la sută. Stadiu financiar: 17,69 la sută;
- Lotul 2: Trifești – Gherăești (18,99 km): Stadiu fizic: 34,8 la sută. Stadiu financiar: 17,02 la sută;
- Lotul 3: Mircești – Pașcani (28,09 km): Stadiu fizic: 35,7 la sută. Stadiu financiar: 14,46 la sută.
Riscă să rămână fără fonduri
Criza financiară din domeniul infrastrucurii rutiere riscă să atingă un nou punct critic luna viitoare, când, potrivit experților Asociației Pro Infrastructură , fondurile disponibile pentru șantierele de autostrăzi ar putea fi epuizate. Organizația avertizează că, în lipsa unei rectificări bugetare consistente, lucrările ar putea fi încetinite sau chiar oprite, cu efecte în lanț asupra contractelor deja semnate.
„În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, <în coaliție>. În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță”, acuză asociația.
Asociația Pro Infrastructură susține că, în ciuda plăților relativ rapide efectuate în ultima perioadă către marii antreprenori – inclusiv grupul UMB, lider pe tronsoanele A7 dintre Buzău și Pașcani – mecanismul financiar se poate bloca instantaneu dacă Ministerul Transporturilor nu primește urgent încă 4-5 miliarde de lei. Situația amintește de septembrie 2024, când fondurile s-au terminat înainte de termen, însă atunci presiunea electorală a forțat găsirea unor resurse suplimentare. Acum, avertizează asociația, contextul politic este diferit, iar bugetul mult mai fragil.
„Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar. Însă acum situația e diferită. Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai <veche> fiind din 1 august. Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7 unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21 la sută. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15 la sută, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres. Statul nu a avut în 2025 plăți restante față de Umbrărescu. Ba mai mult, facturile s-au achitat, în medie, la 2-3 săptămâni de la emitere, mult mai devreme de termenul contractual de plată, 60 de zile. Lucru valabil și pentru ceilalți constructori”, mai avertizează asociația.
Un alt pericol semnalat este dimensiunea uriașă a portofoliului de lucrări contractate. În cadrul Programului Transport, România are alocate aproximativ 5,5 miliarde de euro pentru sectorul rutier până în 2028, dar proiectele aflate în derulare, în pregătire sau la licitație depășesc 25 de miliarde de euro. „Deși până în prezent plățile au mers ceas, mecanismul se poate gripa instantaneu dacă Transporturile nu primesc 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară de luna viitoare. Banii s-au terminat și în 2024, tot în septembrie. Atunci ex-ministrul Grindeanu a făcut rost de niște mărunțiș. Dar acum nu mai avem alegeri, iar bugetul e țăndări. Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură”, a spus asociația.
Această supracontractare – recunoscută și de Comisia Europeană – riscă să transforme prioritizarea investițiilor într-un proces de criză, dictat politic și lipsit de transparență. „Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028, fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație. Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior”, a avertizat asociația.
Asociația Pro Infrastructură cere guvernului o dezbatere reală și transparentă, bazată pe date tehnice, nu pe negocieri de culise sau declarații „pe surse”. Organizația respinge ferm amenințările politice legate de infrastructură și subliniază că, fără o listă clară de proiecte prioritare și o strategie de finanțare sustenabilă, România riscă să blocheze șantierele și să piardă miliarde din fonduri europene. „Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei <pe surse> care vorbesc despre <înfrânări> și <prioritizări> făcute din pixul politic, fără transparență”, a concluzionat Asociația Pro Infrastructură.
