Comisia Europeană și Apele Române cer reducerea pierderilor de apă. Care este situația la Buzău

România înregistrează întârzieri la gestionarea eficientă a resurselor de apă și la reducerea pierderilor, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene. Datele Administrației Naționale „Apele Române” arată că, deși rezervele actuale sunt suficiente, 26 de secțiuni hidrografice sunt sub debitul minim. Iar tot mai multe localități se confruntă cu restricții temporare. În contextul schimbărilor climatice, al secetei și al creșterii consumului, specialiștii subliniază că soluții tehnice există, dar trebuie implementate rapid pentru a evita riscuri majore pentru populație și economie.

România pierde anual milioane de metri cubi de apă din cauza rețelelor învechite. Specialiștii estimează că, la fiecare pahar de apă livrat, jumătate se pierde pe traseu, ceea ce înseamnă costuri mari și presiune pe resurse.

Potrivit Apelor Române, rezervele din principalele 40 de lacuri de acumulare sunt la 87,43 la sută, suficiente pentru alimentarea populației și a consumatorilor economici. Dar, potrivit monitorizării realizate de Apele Române, 26 de secțiuni hidrografice sunt deja sub debitul minim necesar. Peste 120 de localități, în special din Vaslui și Gorj, se confruntă cu restricții sau fântâni secate. Iar debitul Dunării, de 2.500 m³/s, este la jumătate față de media multianuală, arată vulnerabilitatea structurală a rețelei de apă.

Comisia Europeană a cerut României, în iulie, să accelereze investițiile în reducerea pierderilor de apă, dar și modernizarea rețelelor, pentru a atinge obiectivele de mediu și pentru a proteja resursele vitale. Strategia Europeană de Reziliență a Apei pune accent pe reducerea pierderilor din rețelele publice prin soluții digitale și contorizare inteligentă. La nivelul UE, 13 la sută din consumul de apă este pentru alimentarea publică, iar pierderile variază între 8 la sută și 57 la sută. România se află printre statele cu valori ridicate. Directiva privind apa potabilă prevede ca statele care depășesc pragul european (stabilit până în 2028) să prezinte planuri naționale de reducere a pierderilor până în 2030.

Tot în iulie 2025, Banca Europeană de Investiții a lansat Programul de Reziliență a Apei. Inițiativa va mobiliza 40 de miliarde de euro în investiții globale în următorii trei ani. Programul include finanțări pentru modernizarea infrastructurii și implementarea tehnologiilor smart-water.

Pe fondul acestor realități, companiile de apă din România încep să implementeze tehnologii moderne. Senzorii inteligenți de detecție a pierderilor identifică rapid avariile și localizează scurgerile, iar platformele digitale transmit date în timp real, reducând costurile de intervenție. Studiile de caz din România arată că pierderile scad semnificativ încă din primul an, atunci când aceste soluții sunt integrate. Iași, Buzău, Pitești, Craiova, Slatina, Timișoara sau Arad sunt printre orașele din țară care au investit deja în astfel de sisteme de monitorizare inteligentă a rețelei de apă. Senzorii instalați pentru detectarea pierderilor sunt conectați la platforme digitale de analiză.

Într-un context marcat de secetă și schimbări climatice, România are la dispoziție soluții tehnologice mature și un cadru strategic european clar. Accelerarea modernizării infrastructurii, extinderea implementării senzorilor inteligenți și alinierea la Strategia Europeană de Reziliență a Apei sunt esențiale pentru a proteja resursele vitale. Dar și pentru a preveni scenarii critice în anii următori.