48 din cele 353 de spitale publice care lucrează în contract cu Casa Națională de Sănătate au goale aproape jumătate din paturi, iar „fenomenul nu este limitat doar la județele mai mici, ci și la cele cu infrastructură medicală avansată”, după cum reiese din studiul „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, lansat de Academia de Studii Economice cu sprijinul rețelei private de sănătate Regina Maria, și include secțiile pentru pacienți cu o problemă acută de sănătate, nu și secțiile pentru pacienți cu o boală cronică, care au paturi separat.
Spitalul cu cel mai scăzut grad de ocupare în secțiile pentru pacienți acuți este Spitalul de Pneumologie „Sf. Andrei” din localitatea Valea Iașului din județul Argeș. Acolo, doar 4,26 la sută din paturi sunt ocupate. În top 5 cu cel mai redus grad de ocupare se mai regăsesc:
- Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ștefan din București – grad de ocupare de 18,54 la sută a paturilor pentru acuți
- Spitalul orășenesc Victoria din județul Brașov – grad de ocupare de 18,88 la sută
- Spitalul orășenesc Făurei din județul Brăila – grad de ocupare de 21,75 la sută
- Spitalul general CF Sibiu – grad de ocupare de 23,69 la sută.
Este vorba despre spitale care „operează mult sub capacitatea lor optimă”, potrivit autorilor studiului, care spun că aceste unități sanitare „fie au o adresabilitate redusă, fie mențin un număr de paturi nejustificat din punct de vedere al activității reale desfășurate”.
Dintre județele cu cele mai mici grade medii de ocupare în spitale, se remarcă Ialomița (cu grad de ocupare de 42,56 la sută), Teleorman (44,25 la sută) și Giurgiu (48,51 la sută), toate cu valori semnificativ sub media națională (54,60 la sută). În aceste județe, „un număr important de paturi rămâne constant subutilizat, ceea ce le face candidate pentru o eventuală restructurare”, potrivit studiului „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”.
În ceea ce privește județul Buzău, gradul mediu de ocupare al paturilor de spital dedicate acuților este de 50,81 la sută, tot sub media pe țară. La nivelul județului funcționează 17 spitale, dintre care șase sunt publice și 11 private. De notat că spitalele private dețin 2,69 la sută (47) din totalul numărului de paturi (1.747, dintre care 1.502 sunt pentru acuți și 245 pentru cronici).
În Romania sunt 353 de spitale publice care lucrează în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu, sunt 138.618 paturi de spital, dintre care 105.241 destinate spitalizării continue și de zi pentru afecțiuni acute. Restul sunt alocate secțiilor pentru afecțiuni cronice, îngrijire de lungă durată, reabilitare și paliație. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, declara luni, în ziua când a prezentat propunerile de reformă pentru sistemul de sănătate, că în România există unităţi sanitare în care gradul de ocupare nu depăşeşte 20-30 la sută şi sunt spitale în ţară unde „sunt mai mulţi şefi de secţie decât pacienţi”.
Recomandarea făcută de autorii studiului pentru spitalele cu grad de ocupare foarte scăzut (între 0 la sută și 30 la sută) este reducerea numărului de paturi cu 50 la sută, „deoarece chiar și în cazul unei fluctuații a numărului de pacienți, capacitatea existentă va fi în continuare suficientă pentru a evita orice risc în privința accesului pacienților la servicii medicale”. În plus, pentru secțiile cu un grad modest de ocupare, situat între 30 la sută și 50 la sută, „o reducere moderată, de 20 la sută, este justificată și poate fi implementată fără a genera riscuri semnificative asupra accesibilității serviciilor, ținând cont de marja suficientă pentru absorbția eventualelor creșteri de cerere”, arată studiul.
Vezi AICI studiul integral
