Diatomitul de Pătârlagele renaște: de la bolțari la biostimulanți agricoli de ultimă generație

După mai bine de două decenii de abandon, cariera de diatomit de la Pătârlagele are șansa de a fi readusă la viață, într-un context în care agricultura românească se confruntă cu presiuni climatice tot mai mari. Investitorul care a preluat exploatarea din județul Buzău anunță un plan ambițios: transformarea unei resurse naturale unice la nivel național într-un aliat valoros pentru agricultură prin produse brevetate, cu aplicații inovatoare.

Diatomitul, o rocă sedimentară obținută din cochilii de alge microscopice (diatomee), a fost utilizat zeci de ani în zonă pentru producerea bolțarilor folosiți la construcții. Acum, resursa urmează să fie prelucrată într-un mod cu totul diferit: ca bază pentru biostimulanți cu lână și foliare naturale, capabile să protejeze culturile de soarele intens și temperaturile extreme. „Este o resursă unică la nivel național, se mai găsește pe la Adamclisi o diatomită cenușie și mai este în zona Filia, dar sunt de diverse calități. Sunt constănțean, am preluat de la un amic această carieră acum patru-cinci ani și am reușit cu autoritatea locală să o pun pe picioare. Ceea ce are Buzăul acolo, este o resursă unică la nivel național”, a declarat pentru „Agerpres” Stere Bajdu, investitorul care a achiziționat cariera.

În colaborare cu Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM) și ICPA București, echipa investitorului a obținut două brevete de invenție, iar alte două sunt în lucru. Produsele rezultate sunt peleți agricoli cu lână și foliare cu particule nanostructurate, care promit beneficii multiple: protecție solară pentru plante, creșteri de producție cu până la 20 la sută și sporirea calității recoltelor. Unul dintre produsele vedetă, un foliant natural, creează o peliculă protectoare pe frunze, reflectând o parte din radiația solară și ajutând la menținerea funcției fotosintetice chiar și la temperaturi de peste 34°C. Testele au fost deja efectuate pe specii diverse precum măr, piersic, roșii sau vinete.

Relansarea carierei nu înseamnă doar inovație, ci și locuri de muncă și venituri pentru comunitatea locală. Estimările arată că o investiție de aproximativ 1,5 milioane euro, necesară pentru construcția unei fabrici de măcinare și ambalare, ar crea inițial între 10 și 12 locuri de muncă. În același timp, redevențele vor contribui semnificativ la bugetul local: 45 la sută către comunitatea din Pătârlagele, 35 la sută către Consiliul Județean Buzău și 20 la sută către bugetul consolidat al statului.

Primarul orașului Pătârlagele, Ion Gherghiceanu, susține inițiativa și subliniază importanța economică a relansării carierei: „Societatea a fost vândută unui investitor din Constanța, cariera de diatomită se află pe raza orașului, noi avem doar terenul concesionat pe perioada cât deține licențe de exploatare și primim redevență. În momentul în care începe exploatarea, o parte din valoarea materialului de acolo revine comunității locale. Deocamdată nu au început activitățile. Ultima dată cred că a funcționat prin anul 2006-2007, a mers și după Revoluție o perioadă, înainte se făceau bolțari din chirpici. Toate casele din zona aceasta sunt construite din bolțari de acolo. Diatomita a fost folosită la fabricile de ciment în urmă cu mult timp, apoi local la chirpici unde era o linie de fabricație, din câte știu eu”.

 Până la mijlocul anilor ’90, România era cel mai mare producător de diatomit din Europa. Relansarea carierei de la Pătârlagele poate marca nu doar revenirea acestei industrii pe harta economică națională, ci și o schimbare de paradigmă: de la extracție brută la inovare aplicată în agricultură. Într-un context în care schimbările climatice amenință siguranța alimentară, iar solurile României — mai ales în Buzău, Dobrogea și Oltenia – sunt tot mai sărace, aportul de siliciu adus de produsele pe bază de diatomit ar putea avea un impact strategic. Mai mult decât o simplă investiție, proiectul de la Pătârlagele ar putea deveni un exemplu de bună practică în valorificarea inteligentă a resurselor naturale.