Economic

Voalul auriu – Povestea unei opere fragile care spune tot, fără cuvinte

A fost nevoie de mai bine de 300 de ore, o echipă de patru artizane și 20.006 aripi de albine pentru crearea unui voal auriu care a atras atenția întregii lumi la Bienala de Artă Contemporană din Basel, în luna mai a anului 2024. Piesa, unică în lume, poartă semnătura artistei elvețiano-albaneze Sofia Ilir.

Voalul are o lungime de 1,8 metri și o lățime de 65 de centimetri, fiind format exclusiv din aripi de albine, aplicate manual pe o bază fină de material vegetal. Aripile au fost colectate de la apicultori din Elveția, Italia și Albania, doar de la albine care și-au încheiat în mod natural ciclul de viață. „Nu am omorât nicio albină pentru această lucrare”, a afirmat artista într-un interviu scurt, acordat presei locale. Fiecare aripă a fost curățată, uscată și fixată fără a folosi lipici sau fire de cusut tradiționale, ci printr-un proces de presare inspirat din metodele de restaurare a manuscriselor medievale.

Așadar, hai să descoperim povestea acestei fascinante creații de artă grăitoare!

Cuprins:

  • A fost purtat o singură dată, într-o prezentare cu adevărat tăcută
  • Fiecare aripă a fost aplicată manual
  • Aripile, clasate după sunet
  • Bijuterii care prind zborul în metal
  • O piesă-cadru pentru o întrebare mai mare

A fost purtat o singură dată, într-o prezentare cu adevărat tăcută

Voalul a fost purtat de un singur model, într-o prezentare tăcută, în timpul vernisajului. Modelul a pășit desculț pe o scenă acoperită cu frunze uscate de migdal, purtând o rochie albă, simplă, din bumbac brut. Voalul era prins în păr cu o agrafă de cupru. În sală, nu s-a aplaudat. În loc de muzică, s-a auzit un sunet ambiental înregistrat într-un stup real.

„Am vrut să fie liniște. Totul s-a construit pe ideea de prezență și absență. Pe ideea de a privi fără să comentezi”, a spus artista, refuzând să ofere alte declarații după eveniment.

Fiecare aripă a fost aplicată manual

Voalul este compus din exact 20.006 aripi. Fiecare a fost aplicată individual, iar poziționarea lor nu este întâmplătoare. Aripile mai închise la culoare, mai uzate, au fost plasate spre margini, iar cele mai translucide, aproape transparente, în centru. În plină lumină, piesa părea că respiră, că se transformă, în funcție de cum o privești.

De asemenea, a fost prima lucrare textilă care a fost păstrată permanent în colecția Bienalei și care nu va fi reprodusă.

Așadar, voalul nu este de vânzare, nu va fi reprodus și nu va fi împrumutat vreodată. A fost creat ca o piesă unică și va rămâne așa. După expoziție, a fost sigilat într-o capsulă de sticlă, într-o încăpere cu temperatură controlată.

Întrebată dacă ar fi interesată de colaborări cu case de modă, creatoarea sa a refuzat categoric. „Nu vreau ca această piesă să devină un trend. E despre absență. Despre ce rămâne, nu despre ce se poartă.”

Luand în considerare punctul ei de vedere, nu este de mirare faptul că la un eveniment restrâns organizat la Zürich, Sofia a fost surprinsă purtând o ținută simplă complet neagră, compusă dintr-o cămașă din in, pantaloni largi și accesorizată cu două brățări din aur, purtate pe aceeași mână. Un detaliu subtil, dar remarcabil, într-o apariție altfel extrem de discretă.

Aripile, clasate după sunet

Puțini știu că înainte de a fi alese pentru montare, aripile au fost înregistrate la microfon. Fiecare serie a fost trecută printr-un filtru auditiv, pentru a reda frecvența lor naturală. Sunetele au fost clasate după vibrație – cele cu timbru „înalt și clar” au fost desemnate pentru zona centrală a voalului, iar cele cu tonalitate joasă și neregulată au fost rezervate marginilor.

„Nu le-am aranjat doar după cum arată. Ci și după cum sună. Voalul are și o muzică tăcută, care există în el, chiar dacă nu o auzi”, a declarat una dintre artizanele implicate în proiect. Este o metodă rar folosită în artele textile, dar care oferă un strat invizibil de coerență piesei finale.

Bijuterii care prind zborul în metal

Voalul nu este singura formă în care albinele inspiră creație. În ultimii ani, mai mulți designeri de bijuterii au început să reinterpreteze estetica acestor insecte în piese fine din aur – nu într-o manieră literală, ci discretă, prin texturi, linii sau volumetrii inspirate din aripi și faguri.

Se poartă inele care imită structura hexagonală a stupului, coliere cu pandantive delicate în formă de albină stilizată, cercei ușori, cu detalii gravate aproape invizibil. Iar brățările din aur de la bb-shop.ro, cu siluete fluide și finisaje lucioase, sunt adesea menționate printre cele care prind din zbor această inspirație, fără să o facă ostentativ.

Aurul, cu nuanța lui caldă, aproape de miere, pare materialul cel mai natural pentru astfel de bijuterii. Le porți, și aproape că simți zumzetul harnicelor insecte. Sau cel puțin îți amintești să-l asculți.

O piesă-cadru pentru o întrebare mai mare

Voalul a fost gândit și ca o formă de reflecție asupra pierderii accelerate a albinelor la nivel global. Fără sloganuri, fără cifre imprimate, fără activism explicit. Mai mult, a mizat pe o estetică care obligă privitorul să se oprească și să fie dominat de o creație unică.

În contextul în care polenizatorii dispar într-un ritm îngrijorător, iar agricultura intensivă afectează ecosisteme întregi, Sofia Ilir a ales să vorbească prin formă, nu prin declarații lipsite de fond.

Fără alte adăugiri, mesajul este unul clar: Nu s-a dorit creionarea unei probleme, ci expunerea unei cauze importante pentru oameni și planetă. Iar voalul, cu tot ce implică – de la proveniența materialelor, la modul în care a fost lucrat – funcționează ca un cadru tăcut pentru o întrebare mai mare: ce lăsăm în urmă? Și cine o să mai vadă frumusețea în ceva atât de mic?

 

Articole similare