Ceapa aurie de Buzău a primit azil în State

Ţara noastră a fost recunoscută la nivel mondial pentru cultura bogată de fructe şi legume, precum şi pentru soiurile alese. Din nefericire, în ultimii ani, această „avere” a început să pălească. Lipsa unor instituții care să conserve aceste resurse a determinat ca soiuri întregi să ajungă în străinătate, înregistrate de alte ţări, scrie Bugetul.ro. Multe dintre aceste soiuri au dispărut din cauze multiple: desființarea stațiunilor de cercetare, lipsa finanțării și absența unei legislații naționale de conservare.

Ceapa aurie de Buzău, pe care agricultorii români au pierdut-o din cauze ce ţin de climă, dar şi de implicare, a fost recuperată datorită semințelor regăsite în banca de gene de la Universitatea Cornell, din Statele Unite. „Am încercat, spre exemplu, să găsesc ceapa aurie de Buzău. Am căutat în toate băncile de resurse genetice din Europa și nu am găsit-o. Și știți unde am găsit-o? La americani. La Universitatea Cornell, în banca lor de gene”, spus cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene de la Buzău, pentru Antena 3.

Roșiile „inimă de bou”, pierdute în favoarea Bulgariei

România nu mai are dreptul să revendice nici soiul de roşii „inimă de bou”. „Uitați: cazul tomatelor <inimă de bou>. Le-am păstrat greu. Dar acum sunt înmatriculate în Italia, în Franța, în Bulgaria. Noi nu mai putem folosi denumirea. Am refăcut o varietate – amprentare genetică diferită – ca să nu avem probleme. Se cheamă <Andrada> și pe spate am scris <tomata Andrada, inimă de bou>, ca să încercăm să reparăm faptul că nu am avut instituții specializate care să facă acest lucru”, a mai spus acesta.

Legumele din pieţe, pline de pesticide

Substanţele chimice ajung să fie folosite în exces în tratarea legumelor, chiar fără rea voinţă de către producători care le folosesc „după ureche”. Nu avem cum să ne dăm seama de asta când mergem la piaţă. Alimentele din piaţă trebuie spălate şi, dacă se poate, să fie menținute cu o soluție cu o linguriță-două de bicarbonat de sodiu timp de cinci-zece minute și apoi spălate, mai susţin experţii.

Reamintim că în anul 2023 scandalul legumelor stropite cu substanţe neomologate în România a zguduit întreaga ţară şi a scos la suprafaţă diverse practici extrem de grave utilizate de producători. La acel moment, producătorii din Buzău au arătat că legumicultorii stropeau culturile deşi ştiau foarte bine ce rău pot face substanţele respective. Mai mult, unii foloseau pesticide doar la tomatele vândute, în timp ce pentru consumul propriu aveau roşii sănătoase în alte solarii. Cu toate acestea, legumicultorii acuzaţi că au stropit legumele cu substanţe neomologate în România pentru a le grăbi coacerea au scăpat de închisoare. Decizia a fost comunicată de Judecătoria Pogoanele, după ce dosarul a ajuns pe rolul instanţei în anul 2024.

După doi ani de la declanşarea scandalului legumelor stropite în bazinul Glodeanu Sărat, inculpaţii şi-au aflat pedepsele. Cele cinci persoane acuzate, respectiv comerciantul de pesticide din Ilfov care le asigura legumicultorilor din Glodeanu Sărat substanţele toxice şi cei patru producători, dintre care trei fiind acuzaţi de procurori că ar fi folosit pesticidele pentru grăbirea coacerii roşiilor şi castraveţilor, au scăpat de închisoare. Pentru fiecare dintre ei, magistraţii au decis suspendarea pedepselor cu închisoarea şi aplicarea unor perioade de supraveghere. Decizia magistraților de la Judecătoria Pogoanele nu este definitivă, ci poate fi atacată cu apel.