Dizidentul anticomunist buzoian Gabriel Andreescu: Duminică avem în față ultima etapă a comunismului românesc

Buzoianul Gabriel Andreescu, scriitor și luptător pentru drepturile omului, disident anticomunist închis de regimul Ceaușescu, scrie că alegerile prezidențiale s-au transformat într-o „confruntare a două lumi”. Prezentăm în cele ce urmează un text semnat de acesta în Contributors. ro

Un personaj cunoscut mai ales ca șef de galerie de fotbal, lipsit de apetența muncii, implicat în schimb în numeroase scandaluri, nu doar că a avut tupeul să candideze la cea mai înaltă poziție de reprezentare a statului, ci chiar a obținut de două ori mai multe voturi decât celălalt candidat, medaliat cu aur la două olimpiade de matematică, doctor în matematică, cu o impresionantă activitate profesională și civică, primar al celui mai mare oraș al țării pe care l-a salvat de la consecventa lui mutilare. Un om de bun simț care privește la ce se întâmplă trece printr-o disonanță cognitivă. Cum arată societatea în care un zurbagiu susținut de  personaje dubioase este preferat unui performer intelectual și civic și de o cinste probată ani la rând?

Dar acestea sunt faptele. Actuala competiție electorală nu este de gândit în termenii bunului simț, ci ai confruntării dintre două lumi. Cea a lui George Simion reprezintă resurecția fostelor rețele de putere ale național-comunismului, doritoare prin acest asalt „final” să marcheze trecerea a 35 de ani de la Revoluție.

Nicușor Dan deja a anunțat că, odată ajuns Președinte, dorește să-l numească pe Ilie Bolojan prim-ministru. După preluarea interimatului prezidențial, Ilie Bolojan a devenit politicianul cu cea mai mare credibilitate. Conform sondajului AtlasIntel de la sfârșitul lunii aprilie a.c., favorabilitatea lui Bolojan era de 57 la sută, la mare distanță de a lui George Simion, de 34 la sută. Actualul Șef al statului are imaginea unui demnitar cu experiența administrativă și cu respect față de exercițiul democratic. El a demonstrat că un Președinte poate favoriza stabilitatea și poate îmbina siguranța statului cu transparența.

S-a pus întrebarea dacă sprijinul dat de Ilie Bolojan lui Nicușor Dan în timpul campaniei electorale încalcă obligația constituțională a neutralității Președintelui. Tema a fost rezolvată atunci când Bolojan a enunțat public susținerea lui Crin Antonescu. Citez răspunsul lui Bolojan când a fost chestionat de ziariști: „Nu am încălcat-o (Constituția, n.r.) şi eu niciodată nu am fost un ipocrit de când sunt în politică, de 20 de ani (…) Instituţia Preşedinţiei nu a fost implicată deloc în campania prezidenţială, şi asta o să fac până în ultima clipă, din respect pentru cetăţenii României, din respect pentru opţiunile lor diferite (…) Omul Ilie Bolojan are dreptul la opţiune”. Concluzia, cel puțin de etapă: „omul” îl poate susține și pe Nicușor Dan când nu implică instituția prezidențială. Ilie Bolojan a și făcut-o, anunțând public că-l votează.

O ecuație complicată și pentru un matematician: condamnarea corupției și colaborarea cu PSD și PNL

La prima sa dezbatere televizată, la Euronews, Nicușor Dan a afirmat că și-ar dori un guvern de uniune națională.  Imediat după preluarea mandatului va chema la discuții „cele patru partide pro-occidentale” și minoritățile naționale. Cum între partidele invocate se află și PSD și PNL, susținătorii lui George Simion din sală au ironizat gălăgios luarea în considerare a partidului fostului premier Ciolacu. Nicușor Dan va avea de colaborat cu Bolojan din poziția acestuia de viitor lider al PNL și va avea nevoie de înțelegeri și cu PSD. Formațiunile izolaționiste au în Parlament 149 de  voturi, PSD un număr de 122, iar o majoritate se obţine cu 233 de voturi.

Chiar dacă conducerile celor patru partide pro-occidentale vor ajunge să coopereze, conivențele subterane dintre anumiți profitori din PSD, PNL și AUR vor pune obstacole redutabile unei guvernări reformatoare. Deși una dintre temele cheie ale alegerilor prezidențiale a fost cea a corupției, victoria lui Nicușor Dan poate fi cel mult una a stabilității, în oglindă cu dezordinea și violența pe care le-ar aduce liderul AUR. În actuala configurație parlamentară, victoria lui Nicușor Dan este în primul rând una a salvării a ceea ce România a câștigat până acum. În interviurile și dezbaterile avute în aceste zile, Nicușor Dan îmi pare a fi vorbit ținând cont de ce îl și ne așteaptă, deși nu a elaborat explicit asupra situației.

Votul din Harghita, Covasna și Mureș. Maghiarii pot conta din nou

Nicușor Dan va avea de colaborat și cu UDMR și cu alte formațiuni maghiare, și în perspectivă, dar și acum, imediat, înaintea confruntării din 18 mai. Votul maghiarilor poate face diferența în competiția dintre el și izolaționiști. În județele cu puternică prezență maghiară, Crin Antonescu, a cărui susținere a fost promisă de UDMR în cadrul înțelegerilor din coaliția de guvernare, a dominat alegerile. El a obținut în Harghita circa 74 la sută din voturi, iar în Covasna circa 61 la sută voturi. În județul Mureș, Crin Antonescu a fost primul cu circa 36 la sută din voturi.

În cele trei județe, ceilalți doi candidați, George Simion și Nicușor Dan, au însumat, în această ordine, o cifră apropiată de proporția românilor: circa 16,5 la sută voturi în Harghita, 27 la sută voturi în Covasna și 49 la sută în Mureș. Cifrele arată că ampla majoritate a maghiarilor a votat ce i-a îndemnat conducerea UDMR. Românii din zonă, receptivi la ieșirile xenofobe ale liderului AUR, au acordat votul lor mai ales lui George Simion. Totuși, evaluările arată că circa 10 la sută dintre maghiari l-au votat și ei, pe 4 mai, pe liderul AUR. Aceasta, deși Simion, un vocal antimaghiar, a fost unul dintre liderii acțiunilor de profanare a cimitirului eroilor maghiari din Valea Uzului. Explicația votului de-a dreptul masochist este rezonanța „suveranismului” lui Simion cu suveranismul declarat al lui Viktor Orbán. Comentând o declarație a lui George Simion privitoare la lupta lui pentru o „Europă a națiunilor, o Europă creștină”, premierul ungar a transmis la trei zile după primul tur al alegerilor un mesaj pentru care liderul AUR avea de ce să-i mulțumească: „Românii pot conta pe maghiari în lupta lor pentru creștinism și suveranitate!”.

La nici o zi distanță, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a dat premierului o replică usturătoare. Un citat suficient: „Transilvania ar trebui să fie în siguranță, cel mai important lucru este ca instituțiile noastre să aparțină identității noastre, George Simion nu este suveranist, este iluzionist, nu este un creștin, este un șarlatan, în fiecare nerv el reprezintă principiul că maghiarii nu au loc în România”.

Rezultatele de la primul tur al alegerilor prezidențiale arată importanța județelor Harghita, Covasna și Mureș pe harta competiției din 18 mai 2025. Întrucât pentru etnicii maghiari ascensiunea politică a lui George Simion constituie un pericol concret, majoritatea îl vor vota pe adversarul lui. Însă miza în aceste regiuni este o cât mai amplă mobilizare a maghiarilor. Capacitatea lor de a se pune în mișcare a fost probată în anul 2014, când prezența la vot în Harghita a fost cea mai ridicată din țară, de circa 80 la sută, iar în Covasna, de circa 78. Acum, în turul I al prezidențialelor, prezența la vot în cele trei județe a fost, din contră, printre cele mai mici. Dacă la 18 mai, în turul II, maghiarii din cele trei județe s-ar mobiliza precum au făcut-o în anul 2014, participarea lor la vot îndreptându-se spre 80 la sută, ei i-ar aduce lui Nicușor Dan câteva sute de mii de voturi în plus față de contracandidat. Până în acest moment, Bisericile maghiare din Transilvania au dat declarații ce-și îndeamnă credincioșii să voteze candidatul „care respectă drepturile și valorile tuturor cetățenilor” și „garantează menținerea României pe calea europeană”. Ar fi necesar ca Nicușor Dan să arate la rândul lui că dincolo de indiscutabila lui bună credință, cunoaște și are în vedere specificul problematicii maghiare. Pentru maghiari, victoria lui Nicușor Dan este chiar garanția securității lor.

Victoria lui George Simion ar fi ultima etapă a resurecției fostelor rețele de putere ale comunismului

Există o rețea de oameni și de interese care leagă PSD, AUR, SOS și POT. Unii dintre aceștia ocupau poziții reprezentative în PSD, iar astăzi servesc ideologia izolaționistă care i-a lansat politic pe George Simion, Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă. Este cazul lui Cozmin Gușă, secretarul general al PSD între 2001 și 2003, unul dintre cei mai sistematici promotori ai discursurilor de tip „suveranist”. Fiul lui cel mare, Andrei-Cosmin Gușă, a fost ales deputat în 2024 pe listele SOS România. Sebastian Ghiță, deputat din anul 2012 pe lista PSD, a fondat postul România TV, principal mijloc de propagandă a AUR. Ninel Peia, fost deputat PSD a ajuns senator pe listele SOS după ce s-a distins prin propaganda sa anti-vaccinistă. Este un mic eșantion care pălește în fața a ceea ce oferă mai general presa.

Cultura care unește aceste grupări politice este cea a național-comunismului. Fundația Europeană Titulescu condusă de fostul premier PSD, Adrian Năstase, găzduiește VIP-uri securiste, precum Ristea Priboi și Filip Teodorescu și pe noii ideologi ai discursului putinist și antiucrainean, precum Adrian Severin și H.D. Hartmann. Fundația l-a invitat să vorbească la lansarea unei cărți a fostului ofițer de securitate Vasile Mălureanu, pe generalul maior (R) Radu Theodoru, investigat de DIICOT sub acuzația unei tentative de lovitură de stat în favoarea lui Călin Georgescu.

În ultimii ani, revenirea în spațiul public a slujitorilor de altă dată ai regimului comunist a devenit mai agresivă. În anul 2022, Ministerul Afacerilor Interne a limitat accesul liber la documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național. Istoricii au protestat, organizații de drepturile omului li s-au alăturat, dar măsura de inspirație securistă a rămas. În anul 2022, rechizitoriul Parchetelor Militare în „Dosarul Revoluției” a exonerat complet fosta Securitate, în ciuda probelor strivitoare împotriva ofițerilor care au făcut în decembrie 1989 peste 4.000 de victime, morți sau răniți. În excepționala campanie de susținere a acestei falsificări grosolane a fost implicat chiar Institutul Revoluției Române, condus de un apropiat al PSD care a făcut pușcărie pentru traficarea certificatelor de revoluționar.

În luna iulie 2023, Înalta Curte de Casație i-a achitat pe ofițerii de securitate care-l torturaseră pe inginerul Gheorghe Ursu, cu argumentul că nu există probe din care să rezulte folosirea în anii 1970-1980 a brutalităților împotriva persoanelor anchetate. Judecătorii ÎCCJ au susținut că statul comunist renunțase în ultimele decenii la reprimarea prin violență a opoziției față de regimul politic. După anul 1965, scriu în hotărârea lor Înalții magistrați, s-a apelat exclusiv la temperarea și controlarea opozanților, la influențarea pozitivă a persoanelor ori la urmărirea informativă, la filaj și interceptarea corespondenței.

În anul 2019, doi istorici angajați la CNSAS au lansat teza că torturarea îngrozitoare a deținuților în închisoarea din Pitești constase în reglări de conturi practicate de deținuții legionari sadici. În 2021, cei doi istorici care promovaseră infama teză au fost invitați să predea la Academia Națională de Informații. Peste un an, Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din SRI a ridicat un monument în onoarea foștilor securiști în chiar Cimitirul Eroilor din Pitești.

Seria de fapte pe care o invoc demonstrează că la 30-35 de ani de la Revoluție s-a produs o resurecție a fostelor rețele de putere ale comunismului. După ce ei învinseseră în afaceri și în controlul unor puncte sensibile ale statului (precum serviciile de informații), au înaintat spre rescrierea istoriei ca să obțină și victoria simbolică.

Ridicarea brutală în prim planul vieții politice, astăzi, a unor partide precum AUR, SOS, POT și a unor manechine politice precum Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și George Simion este ultima contestație, și cea mai înaltă, a răsturnării de putere din 1989. A fost posibilă întrucât a fost susținută de veteranii din Securitate, de vârfurile militare și miliție de altădată și de mai tinerii promovați de ei în ultimele decenii, de afaceriștii a căror avere a fost posibilă prin aservirea statului. Intervenția rusă este un factor extern care exploatează noua platformă politică, în timp ce comunitatea care țintește puterea a intrat în această mezalianță pentru propriul interes.

George Simion și lumea lui au resuscitat, ca să convingă, marotele național-comunismului. Paradoxal, resurecția fostelor rețele de putere ale comunismului este blurată prin orientarea atenției la pericolul legionar. Ideologia izolaționiștilor este legionară, dar ea a fost preluată timp de decenii, până la detalii, de național-comuniști și național-securiști.

Oameni precum Călin Georgescu, promotorii și finanțatorii lui, au ieșit din spuma vechilor structuri, nu din Zelea Codreanu, Moța și Marin, aflați la subsolul ideilor exhibate acum. Însă da, mai tinerii George Simion, Diana Șoșoacă și Anamaria Gavrilă, deși nu au pierdut legătura cu solul național-comunist pe care au crescut și-l slujesc, aduc mai la suprafață subsolul legionar.

Toți, de la Călin Georgescu la șeful de galerie care se imaginează astăzi șef al statului sunt un fel de întrupare kitsch a celor două ideologii violente din care s-au hrănit.