România este o țară cu potențial turistic datorită peisajelor variate, patrimoniului cultural bogat și ospitalității locale iar industria de profil este în plină dezvoltare, alimentată de faptul că interesul oamenilor pentru călătorii a crescut exponențial în ultimii ani. Turiștii sunt din ce în ce mai interesați de experiențe unice când vine vorba de vacanțe; în acest sens, o „escapadă” pitorească devine tot mai populară: Drumul Vinului. Un astfel de concept de călătorie îmbină pasiunea pentru vin cu tradițiile locale și peisajele care îți taie răsuflarea.
Ce este Drumul Vinului? Așa cum îi spune și denumirea, este vorba despre un traseu ce include valorile viticole ale țării noastre. Turiștii au posibilitatea de a explora podgorii, crame și de a participa la degustări. Experiența este una autentică și unică, iar cei pasionați de lumea vinului pot astfel intra în universul marilor crame din România.
Apariția conceptului
Drumul Vinului este un traseu spectaculos care traversează zone viticole și istorice. Ideea de a construi un astfel de concept în România a apărut în anul 2000, inițiativa fiind lansată de ministrul Turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon. Au fost creionate mai multe trasee de acest fel în diferite zone ale țării, printre care Oltenia, Transilvania, Moldova și Dobrogea. Totuși, primul „drum al vinului” și printre puținele funcționale în prezent este cel din zona viticolă Dealu Mare, care se întinde în vestul județului Buzău și traversează județul Prahova.
Zona Dealu Mare este cunoscută de mai bine de 400 de ani pentru vinurile sale excepționale. Potrivit datelor, secretul principal ar fi poziționarea geografică ce permite expunerea culturilor la razele soarelui cu 14 zile mai mult decât în alte zone din țară. Au fost realizate investiții importante pe Drumul Vinului din Buzău și Prahova, iar statisticile arată că traseele din aceste zone ajung să atragă și 300.000 de turiști români și străini anual.
„Românii nu aleg excursii lungi, cea mai mare cerere fiind pentru circuite de una-două zile. Bucureștenii vizitează, în principal, crame aflate în apropierea Capitalei, cum sunt cele din Prahova, Buzău sau Drăgășani. Excursiile de șapte zile sunt, în general, frecventate de către străini. Datele anuale subliniază că în jur de 200.000 de turiști străini aleg acest tip de atracție viticolă. Din 2,5 milioane de oameni din străinătate care vizitează anual România, în jur de 500.000 aleg circuitele culturale ale României și vor să viziteze mai multe regiuni. La nivelul românilor care aleg acest tip de turism, numerele sunt greu de estimat. Din cei 10 milioane de români care călătoresc în țară anual, cei care merg pe circuitele viticole nu depășesc pragul de 100.000″, a declarat pentru „Capital” Traian Bădulescu, expert în turism și purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
Atracție pentru pasionați și cunoscători
La nivel de costuri, turiștii nu trebuie să scoată din buzunar sume exorbitante pentru o călătorie în lumea vinului. Mai multe agenții de turism pun la dispoziție diferite pachete. Astfel, pentru o vacanță de două zile în regiunea viticolă Dealu Mare, costurile de cazare se încadrează între 500 și 1.000 de lei pentru două persoane. De asemenea, pentru mâncare, turiștii au de plătit în jur de 400-600 de lei. Pentru vizitarea a trei crame și participarea la degustări, costul este de 450-600 de lei. Unele dintre tururile organizate oferă și transport de la unitatea de cazare la crame, serviciu care aduce un cost suplimentar de 200 de lei de persoană. Așadar, totalul unei excursii de două zile pe Drumul Vinului se încadrează între 1.750 de lei și 2.600 de lei.
Turismul de nișă
Potrivit expertului citat, traseele precum Drumul Vinului fac parte din categoria turismului de nișă. De obicei, excursiile sunt realizate cu grupuri mici de persoane care sunt pasionate de vin și istoria cramelor.
„Acest sector este încă la început. Deși Drumul Vinului este un concept destul de vechi, de câțiva ani a început să devină mai ofertant și mai atractiv pentru turiști. Vorbim de un turism de nișă, nu de milioane de turiști, cum se întâmplă în cazul litoralului. Este o altă categorie de oameni, adică cei pasionați de vin și cunoscători ai industriei. Când ne referim la circuitele viticole, vorbim de grupuri mici de turiști, de 20-30 de persoane. Deci, nu se pune problema de turism de masă”, a adăugat reprezentantul ANAT pentru sursa citată.
În total, traseul viticol Dealu Mare însumează 65 de kilometri și străbate peste 15.000 de hectare de viță de vie. O emblemă a zonei este vinul roșu, din care se remarcă soiul românesc „Fetească Neagră”, pentru culoarea sa roșu închis și pentru gustul cu aromă de fructe de pădure. Totuși, vinăriile din cadrul acestor zone oferă turiștilor o varietate mare de vinuri și arome diferite în fiecare sticlă.
Turismul viticol din România
Drumul Vinului este un proiect ce a luat naștere în urmă cu aproape 25 de ani, dar povestea și istoria podgoriilor din județul Prahova este mult mai amplă. Potrivit datelor, acest traseu, în prezent turistic, reprezintă o parte din drumul străbătut de negustorii din Antichitate care doreau să ajungă în Europa pentru a vinde așa-numitul „lichior al zeilor”. Potrivit unor descoperiri arheologice, plantațiile viticole din zona Prahovei există aici din timpuri străvechi. Primele documente scrise care atestă existența culturii viței de vie în această zonă a țării datează din secolele XIV și XV.
Munca în culturile de viță de vie a devenit, de-a lungul timpului, o tradiție transmisă din generație în generație. Viile reprezintă un mod foarte bun de a valorifica terenurile mai puțin fertile de pe dealuri. Așadar, podgoriile sunt o importantă sursă de venit pentru mulți localnici, iar România are un potențial viticol foarte mare. Potrivit datelor, țara noastră se situează pe locul al 13-lea în topul celor mai mari producători din lume. În plus, vinul românesc ocupă locul al șaselea la nivelul Europei.
Programe turistice atractive
Pe de altă parte, răspândirea podgoriilor în multe regiuni ale țării permite dezvoltarea unor programe turistice atractive, precum Drumul Vinului. Turismul viticol vine la pachet cu oportunități uriașe de dezvoltare pentru România, oferind un punct de plecare pentru business-uri de succes.
„Turismul viticol a evoluat destul de mult în ultimii ani. Este o zonă de nișă care atrage foarte mulți străini, dar și români. Industria vinului din România s-a dezvoltat în special în ultimii 10-15 ani. Avem vinuri de calitate și sunt din ce în ce mai multe podgorii care au crame proprii și structuri de cazare. Se promovează și prin evenimente sau festivaluri. Sunt zeci de crame de top în toată țara care oferă mai mult decât simple degustări, pun la dispoziție și tururi pentru turiști. Agențiile de turism oferă astfel de circuite care pornesc de la o excursie de o zi la pachete mai complexe, de o săptămână. Acestea îmbină enologia cu gastronomia și cu tradițiile sau obiceiurile zonelor”, explică Traian Bădulescu.
Previziuni pentru 2025
Anul 2025 vine cu multe schimbări și oportunități pentru sectorul turistic din România. Intrarea în spațiul Schengen va permite dezvoltarea unui flux mai mare de turiști străini care vin să viziteze locurile deosebit de frumoase pe care țara noastră le oferă. Tendința actuală este valabilă și pentru zonele viticole, turismul în acest sector având un potențial uriaș de creștere.
„Pentru 2025, eu cred că va fi în continuare vizibilă o creștere, pentru că văd din ce în ce mai multe programe și excursii care se promovează bine. Eu zic că avem o oportunitate mare să atragem turiști și de la vecinii noștri, datorită intrării în spațiul Schengen. Bulgarii sau maghiarii au o tradiție îndelungată în zona viticolă, dar nu au dezvoltată partea de turism pe acest sector. La noi poți să vizitezi alte locuri, să deguști vinuri noi, ceea ce, pentru pasionați, reprezintă un lucru important. Cred că am putea face o strategie de atragere a turiștilor din Europa Centrală și de Sud-Est pe partea de turism viticol”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
