Haideți să o lămurim. Eu nu îndemn pe nimeni să voteze un candidat sau altul. Nu pentru că nu am o preferință clară, ci pentru că sunt convins că este inutil să fac asta.
Alegerea președintelui în România este o afacere strict emoțională, care nu se bazează pe argumente sau logică. Indiferent ce vor sări să spună unii și altii, realitatea este asta. De ce?
Pentru că toți se aleg pe sine, de fapt. Nu aleg un candidat, ci o proiecție a propriilor credințe și percepții. Adică aleg ce este mai aproape de propria persoană.
În opinia mea, nu are sens discuția. Cei mai mulți au deja opțiuni clare, nicio discuție, argument sau evidență nu le va schimba decizia. Și nu mă exclud. Și eu știu deja de luni de zile ce o să votez, pot să se taie unii cu cuțitul de shaorma. Nu mă interesează. Pentru că sunt un om matur, am deja niște valori după care mă ghidez în viață, am norocul să știu lucruri peste medie, cât să fiu sigur că iau decizia corectă. Nu mă interesează niciun pic ce crede sau face fiecare. Dacă ajungi la vârsta asta, ai înțeles un pic ce se întâmplă în țara asta, nu ai cum să ratezi realitatea.
Rămân doar cei care de obicei oscilează pentru că nu au nici personalitate, nici capacitatea de a lua decizii singuri și merg după cum îi duce valul. Azi aici, mâine dincolo. Personalitate variabilă. Și, desigur, cei dezinteresați, care vor rămâne dezinteresați.
Așadar, nu vă mai agitați atâta. Nimeni nu poate convinge pe nimeni de nimic.
Și încă ceva. Dacă voi credeți că cei care vă îndeamnă să votați cutare sau cutare o face dezinteresat, mai beți un pahar de apă. Nimeni nu susține pe cineva dezinteresat. E doar ipocrizie și minciună. Ambele.
