Primarul de Lopătari, atac cu mantă la Asociația Comunelor, care nu l-a vrut la conducere

Primarul comunei Lopătari, Claudiu Constantin, este unul dintre exemplele în care fii ai satului hotărăsc să revină, statornic, în locurile natale, un fenomen social ce poate fi remarcat inclusiv la nivel național. La alegerile locale din anul 2020, Claudiu Constantin și-a depus candidatura din partea USR, și a câștigat. Așa devenea cel mai tânăr primar din județul Buzău. În timp, pe fondul unor certuri în propria familie politică, a dat de înțeles că, mai degrabă, s-ar regăsi, ideologic, în grupul celor care reprezentau la Buzău curentul liberal. După numai un an, același primar avea să fie apreciat de autoritățile politice județene social-democrate, pentru dovezile de… maturitate, probate în situații în care trebuia să colaboreze în vederea promovării de proiecte de investiții în folosul comunității lopătărene. Mai mult, pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale, el a ales să susțină echipa social-democrată, respectiv candidatul pentru Cotroceni al PSD, inclusiv prin prezența pe posterele de campanie.

S-ar părea că, pentru perioada de susținere electorală, primarul Claudiu Constantin a cerut admiterea unei candidaturi în structura județeană a Asociației Primarilor din România, dar colegii cu state mult mai vechi și fără astfel de pretenții nu i-au facilitat o astfel de opțiune personală. Probabil, pentru că așteptările au fost prea mari, refuzul majorității primarilor de a-i susține ascensiunea în conducerea Asociației Primarilor l-a determinat pe alesul local să-și reconsidere, radical, opțiunile politice și, printr-o postare pe pagina personală de socializare, critică o Hotărâre de Guvern, ținta atacului fiind, în subsidiar, chiar Asociația Comunelor.

„De când sunt primar, rar mi-a fost dat să văd o asemenea anomalie într-un act normativ al Guvernului care are implicații directe și imediate în activitatea noastră, a primarilor, și a aparatului administrativ cu care ne servim comunitățile. A apărut săptămâna trecută OUG 9/2025 (se găsește la o căutare pe Google) care se numește așa: <reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.261/2024 privind aprobarea finanțării din Fondul pentru mediu a proiectelor de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor>. Deci este despre gaze.

DAR această ordonanță despre gaze include două puncte micuțe legate de încetarea unor contracte de muncă ale pensionarilor din TOATE domeniile publice, plus o chestiune legată de subprefecți. Avizul Consiliului Legislativ (consultativ, dar obligatoriu, este public) pentru această OUG atrage atenția asupra acestor anomalii. Mai mult, cele două puncte ciudate din această ordonanță NU au fost incluse în documentul supus în prealabil dezbaterii publice (procedură obligatorie), iar OUG-ul NU a fost trimis pentru aviz la Consiliul Economic și Social. Ministere care-s afectate direct NU au fost solicitate să avizeze aceste două puncte (al Sănătății, al Muncii, de exemplu). Analiza impactului asupra administrației publice locale din rural, unde e foarte greu să înlocuiești oameni sau să aduci tineri pregătiți, lipsește cu desăvârșire.

Sper ca Asociația Comunelor din România să aibă urgent o poziție față de aceste lucruri, probabil consultarea consiliilor directoare județene s-a făcut deja – la Buzău am depus și eu acum ceva timp o candidatură pentru acest organism, dar colegii primari din județ nu au considerat oportun ca cel mai tânăr primar din Buzău să aibă un aport la funcționarea acestei entități locale și nu m-au prea votat.

Nu putem avea pretenția să avem administrații locale performante dacă suntem supuși la astfel de modificări legislative fără cap și fără coadă, făcute pe furiș, fără să fim consultați în vreun fel”.