Buline roșii pentru fiecare localitate a județului

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a anunțat marți, la Zalău, că ministerul pe care îl conduce va face publică, în zilele următoare, o hartă a României cu riscul seismic pe fiecare localitate în parte, iar autoritățile din zonele cu risc seismic ridicat vor putea accesa un program guvernamental de consolidare a clădirilor publice, finanțat integral de la bugetul de stat.

„În zilele următoare o să dăm, o să facem pentru prima dată în România – lucrăm la acest lucru la Ministerul Dezvoltării – o listă a localităților, după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților și vom da o listă pe fiecare județ, cu localitățile care sunt eligibile pentru acest program. Sigur, nu zona aceasta (județul Sălaj, n.r.) este cea mai expusă riscului seismic, dar și aici sunt zone în care pot fi clădiri mai vechi care pot fi expuse unui risc seismic. Avem programe de investiții, de finanțare pentru ele și le-am spus și primarilor să vină, dacă au expertiză tehnică pe o asemenea clădire – poate fi o clădire mai veche, o școală, o grădiniță, o clădire sediul primăriei, un cămin cultural, orice alt tip de clădire publică – dacă este expertizată în risc seismic I sau II, poate primi finanțare pentru lucrări de consolidare”, a precizat Cseke Attila. Potrivit ministrului Dezvoltării, programul de consolidare de risc seismic a clădirilor publice este finanțat integral de la bugetul de stat.

O asemenea hartă este absolut necesară cel puțin la nivelul județului Buzău, unde datele privind clădirile cu bulină roșie sunt vechi și se referă doar la municipiul Buzău. Aici, lista oficială a clădirilor cu risc seismic include 44 de astfel de imobile, cu precădere în centrul orașului, de altfel și cea mai veche zonă a municipiului. Aici se încadrează majoritatea clădirilor de pe strada Cuza Vodă, care au fost construite între anii 1880 și 1926. La fel se întâmplă și în cazul blocurilor de pe strada Obor, care au fost construite în anul 1962 sau în cazul celor de pe Aleea Trandafirilor, care sunt din anul 1960. Pe listă mai figurează clădiri de pe strada Independenței, Piața Teatrului, Parîng, Colonel Buzoianu, Griviței, Transilvaniei, Bulevardul Nicolae Bălcescu sau cartierele Micro XIV și Micro V.

Sumele necesare unei asemenea reabilitări sunt destul de mari, iar municipalitatea anunța, în urmă cu ceva timp, că dorește să acceseze fonduri europene, lucru pe care l-a și reușit, de altfel. Primăria municipiului Buzău a primit în anul 2022 suma de 111 milioane de euro cu TVA (95 de milioane euro fără TVA), pentru reabilitarea a 40 de clădiri cu risc seismic crescut, o performanță uriașă la nivel național. „Peste 95 milioane de euro atrase deja de Primăria Municipiului Buzău la primul apel de proiecte al PNRR – Valul Renovării. Municipiul Buzău a atras 50 la sută din bugetul alocat județului pentru eficiență energetică la blocuri și peste 50 la sută din bugetul național alocat reabilitării clădirilor cu risc seismic. Urmează apelul pentru școli și educație”, anunța, în aprilie 2022, viceprimarul Oana Matache.

Fondurile insuficiente nu au fost, însă, singura piedică din procedura de reabilitare, ci și încăpățânarea oamenilor, care cu greu s-au lăsat convinși să semneze documentele necesare demarării procedurii. Aceștia au dat crezare zvonurilor venite din diverse surse rău intenționate, iar primarul Toma a fost nevoit să meargă personal în aceste blocuri, pentru a-i convinge pe oameni că măsura este în beneficiul lor.

Principalul motiv de îngrijorare al locatarilor din blocurile cu „bulină” a fost că vor fi nevoiți să achite costul reabilitării, lucru neadevărat, deoarece întreaga sumă va fi suportată din fondurile europene. Inconvenientul este că locatarii vor fi mutați, pe parcursul lucrărilor, în alte locații, printre care și fostul sediu al Companiei de Apă, urmând să se întoarcă la casele lor după ce va fi terminată treaba.