O analiză recentă realizată de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Buzău dezvăluie contrastul semnificativ între principalele zone economice ale județului. În timp ce municipiul Buzău își menține poziția de lider economic și generator principal de locuri de muncă, bazinul de ocupare Pătârlagele rămâne cel mai afectat de șomaj și de subdezvoltare economică.
Municipiul Buzău, reședința județului, continuă să fie principalul motor economic, cu o rată a șomajului de doar 0,53 la sută. Conform directorului AJOFM Buzău, Ionel Tociu, în 2024, platforma industrială a orașului a generat în medie 200 de locuri de muncă vacante zilnic, cele mai multe din domenii precum industria grea prelucrătoare și prelucrarea lemnului. Cu toate acestea, chiar și în Buzău, angajatorii se confruntă cu o criză acută de personal calificat.
„Nu avem pe nicăieri acoperită nevoia de forță de muncă, este al șaselea sau al șaptelea an când se manifestă o criză acută de forță de muncă calificată în toate bazinele de ocupare. Bineînțeles, bazinul de ocupare Buzău, prin municipiul Buzău, fiind principalul pol de dezvoltare economică a județului generează cele mai multe locuri de muncă și cere cele mai multe locuri de muncă pe structură calificată. Dacă ar fi să referim la nevoia de locuri de muncă ce este comunicată în fiecare zi, media este undeva la 200 de locuri de muncă pe zi și cam 90 la sută din aceste locuri de muncă vin din municipiul Buzău. Structura acestor locuri de muncă este o structură specifică zonei industriale. În primul rând, se generează foarte multe locuri de muncă în industria grea prelucrătoare, începând de la deja faimoșii frezori, strungari. De asemenea, nevoia de forță de muncă cerută și pe care nu putem s-o satisfacem pentru că nu mai avem de unde vine în zona de prelucrare a lemnului, Nehoiu-Pătârlagele, unde în anul 2024 am avut cred că 15 locuri de muncă ofertate pentru întreg anul”, a spus Tociu la Focus TV. Această lipsă forțează angajatorii să importe personal din țări precum Nepal și India, un fenomen tot mai frecvent, cu aprobări săptămânale pentru 15-18 firme care solicită angajați din străinătate.
La polul opus, bazinul Pătârlagele, care include orașul și 16 comune, se confruntă cu cele mai mari probleme pe piața muncii. În această zonă, peste 7 la sută din populația stabilă cu vârste între 18 și 62 de ani este înregistrată ca șomeră. Dintre cei aproximativ 1.900 de șomeri, cei mai mulți sunt persoane cu studii primare sau fără studii, cu șanse reduse de integrare pe piața muncii. Zona Pătârlagele este caracterizată de o economie monoindustrială slab dezvoltată, unde locurile de muncă sunt rare și insuficiente pentru a acoperi nevoile populației. În 2024, doar 15 locuri de muncă au fost ofertate în această zonă pentru întreg anul, majoritatea în sectorul prelucrării lemnului.
Analiza AJOFM scoate în evidență un județ divizat din punct de vedere economic: un municipiu care atrage investiții și locuri de muncă și o zonă rurală și montană, precum Pătârlagele, în care șomajul rămâne o problemă cronică. De asemenea, lipsa forței de muncă specializate agravează situația în ambele zone, punând presiune pe angajatori și limitând potențialul de dezvoltare economică.
În contextul acestor provocări, soluțiile propuse de autorități includ investiții în programe de calificare profesională și măsuri pentru atragerea tinerilor înapoi în județ. Totodată, angajatorii din județ par să se bazeze, cel puțin pe termen scurt, pe importul de forță de muncă din alte țări pentru a-și menține activitatea.
