Dezvăluire de senzație într-o conferință despre conservarea și valorificarea patrimoniului cultural buzoian

Institutul Național al Patrimoniului (INP)  a organizat  ediția finală a Rohaereditas 2024 – un program inițiat de INP pentru sprijinirea protecției, conservării și valorificării patrimoniului cultural românesc printr-o serie de conferințe regionale organizate în locuri emblematice din țara noastră – în perioada 12-13 decembrie, la sala multifuncțională din cadrul Centrului Muzeal „I.C. Brătianu”. Evenimentul a avut loc în prezența primarului municipiului, Constantin Toma, susținător al moștenirii culturale de la care ne revendicăm, care este decisivă în definirea identității noastre buzoiene, fiind cunoscut proiectul său „Salvarea patrimoniului, salvarea identității”. De asemenea, au fost prezenți factori importanți  pentru cultura locală, pentru patrimoniu, pornind de la directorul Direcției de Cultură, pr. Constantin Cățoi, președintele filialei Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici, Valeriu Șușnea, arhitectul șef al municipiului Buzău, Raluca Elena Bobescu, reprezentanți ai Consiliului Județean –  amintim aici pe Cristina Partal, care a pus mult suflet în buna desfășurare a evenimentului -,  reprezentanți ai Fundației Comunitare și ai altor organizații neguvernamentale buzoiene, primari ai unor localități pe raza cărora se află un bogat patrimoniu, directorul Teatrului „George Ciprian”, Gina Chivulescu, reprezentantul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, Ionuț Vuță, fostul director al Muzeului Județean, Doina Ciobanu etc., care au analizat împreună cu reprezentanții INP – Oana Zaharia, manager INP, Bogdan Șandric, director adjunct Patrimoniu digital, Luana Floricică, director general adjunct, Ionuț Mârzac, șef serviciu Timbrul Monumentelor Istorice și Marius Streinu, cercetător Patrimoniu digital – relația dintre patrimoniu și actorii locali, explorând beneficiile culturale și economice ale conservării acestuia.

Temele principale ale conferinței au fost: beneficiile patrimoniului cultural pentru comunități („Rolul educației prin cultură în formarea noilor generații”, „Dezvoltarea turismului cultural și impactul acestuia asupra comunităților locale”) și strategii pentru protecția și gestionarea patrimoniului („Importanța planificării urbane durabile în managementul patrimoniului”, „Restaurarea monumentelor istorice și implicarea comunităților locale în procesul de conservare”). Programul evenimentului a avut două sesiuni principale, organizate sub forma unor dezbateri interactive și susținute de experți, reprezentanți ai autorităților locale, organizații din societatea civilă și parteneri din mediul privat.

Programul Rohaereditas a debutat în februarie, la Sibiu, și a continuat cu ediții organizate la Alba Iulia, Constanța și Craiova, fiecare eveniment oferind un cadru unic de dialog pentru dezvoltarea de bune practici în domeniul patrimoniului. Prin această ultimă ediție din 2024, programul reconfirmă angajamentul INP față de protejarea și promovarea patrimoniului cultural, oferind o platformă esențială de colaborare pentru viitorul moștenirii noastre culturale.

Toma: „Trebuie să ne bazăm pe valorile noastre identitare”

Pornind de la proiectul „Salvarea patrimoniului, salvarea identității”, spune primarul Constantin Toma, „încercăm și în Buzău și se încearcă și în toată România să punem în valoare trecutul nostru care ne ajută să nu ne dezrădăcinăm la noi acasă”, făcând referire la faptul că această conferință vine în contextul în care, recent, mulţi dintre cetăţeni au dat dovadă prin alegerile făcute că nu-şi cunosc prea bine rădăcinile (strămoșii, tradițiile) adânc înfipte în patrimoniul cultural, aceasta fiind o adevărată problemă de conştiinţă naţională. „Votul a fost unul despre dezrădăcinare. A început în disapora și s-a transmis și la noi. Și ați văzut în ce situație suntem acum. Trebuie să ne bazăm pe tradiție, pe trecut, pe valorile noastre identitare, iar din aceste valori identitare  fac parte și bunurile de patrimoniu material”, a precizat primarul municipiului Buzău, care a apreciat inițiativa organizării acestei conferințe la Buzău, al cincilea oraș în care se ține. „Este o conferință frumoasă din care avem de învățat. Aflăm și că pot veni ceva fonduri. Nu foarte multe, dar importante măcar pentru partea de studiu de fezabilitate și de proiectare tehnică; și trebuie să punem mai mult interes pe aceasta”, a mai adăugat primarul Constantin Toma.

Primăria Buzău a reușit în ultimii ani să salveze trei clădiri importante de patrimoniu, la care a făcut și edilul referire în conferință: „Mă refer la Bazar, mă refer la Casa de oaspeți de la <Marghiloman> și la celebrele grajduri ale lui Marghiloman; și vom continua”. Acesta intenționează însă ca, în paralel cu recuperarea patrimoniului existent, orașul să trăiască prin artă la timpul prezent, fiind în același timp continuatorul unei tradiții locale. În acest sens, unul dintre planurile sale pentru anul viitor este de a susține ediția a II-a a taberei internaționale de sculptură, proiect inițiat în urmă cu doi ani de sculptorul Bogdan Lefter: „Tabără internațională vom avea și anul viitor. Vom reface acea tabără de sculptură pe modelul pe care îl avem la Măgura; și, încet-încet, Buzăul  să devină nu numai un oraș <al statuilor furate>, cum spunea Nicolae Peneș – referire la odiseea statuii „Rugăciune” din cimitirul Dumbrava, realizată de Brâncuși, care s-a petrecut cu ani în urmă -, să devină un oraș cu un patrimoniu bogat pe care trebuie să-l îmbunătățim în fiecare zi”.

Celebrul pictor Gheorghe Tattarescu odihnește la Ciolanu

Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei este un alt factor local important implicat în conservarea și punerea în valoare a patrimoniului local. De altfel, întotdeauna Biserica a păstrat interes pentru a conserva patrimoniul de orice natură, fie că este vorba de patrimoniul mobil sau imobil. „ÎPS Ciprian manifestă un interes sporit față de tot ce înseamnă istorie și monumente istorice”, a precizat reprezentanul Arhiepiscopiei la această întâlnire, pr. Ionuț Vuță. Acesta a relatat faptul că din 2023 Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a fondat un sector de patrimoniu și pictură bisericească dovadă a importanței care i se acordă acestui domeniu.

De atunci și până în prezent au fost inițiate multe proiecte. „Primul proiect și cel de suflet este cel de la Ciolanu, pentru că acolo și starețul este prieten bun de-al meu și am o datorie morală față de el. Acolo avem proiectul finalizat pentru Biserica mare și pentru clopotniță, ce va fi finanțat pe axa 6.2, pe turism. Este un proiect de 4,5 milioane de euro. Așteptăm să se deschidă axa. apoi, a fost Mănăstirea Bradu, un proiect finalizat. Arhitectul Constanța Carp a lucrat la el”, a spus Ionuț Vuță, care a precizat că Secretariatul de Stat pentru Culte finanțează integral proiectul de refacere a zidurilor cetății și Bisericii. Referitor la patrimoniul aflat pe raza județului Buzău, a mai adus în discuție Biserica mică de la Ciolanu, Biserica „Sfântul Gheorghe” și Biserica Doamnei Neaga, un proiect a cărei concepție este finalizată și pentru care speră să obțină  finanțare anul viitor.

Tot în zona Ciolanu, a mai spus pr. Ionuț Vuță, se mai află în lucru, în zona monumentului istoric, o tabără pentru tineri, pentru că, explică acesta, „vrem să reînviem spiritul care a fost la Ciolanu legat de  prima Școală de zugravi”. În ceea ce privește proiectul privind actualizarea Școlii de zugravi, care exista pe vremea în care Gheorghe Tattarescu a început să picteze, în anul 1827, ajutându-l pe unchiul său, zugrav de biserici, pr. Ionuț Vuță a uimit audiența cu o informație despre care nici reprezentanții INP nu aveau cunoștință. Și anume, faptul că osemintele marelui pictor se află în osuarul de la Ciolanu. „Tăttărescu este cel care și-a legat numele de Mănăstirea Ciolanu și care și-a dorit ca după moarte osemintele lui să rămână la Mănăstirea Ciolanu și se păstrează până astăzi; ne dorim să facem un mormânt foarte frumos în cinstea lui Tăttărescu și să înhumăm osemintele. După ce a fost înmormântat la București, la dezhumare, pentru că așa a fost testamentul, osemintele lui  au ajuns află la Mănăstirea Ciolanu, în osuar. L-am găsit, în 2020, când am făcut curățenie în osuar și am așezat totul; este o casetă specială, cu numele, cu toate datele. Și unchiul lui, Nicolae Teodorescu, este înmormântat în cimitirul mic, la Ciolanu”, a spus reprezentantul Arhiepiscopiei, pr. Ionuț Vuță.

Un alt proiect al Arhiepiscopiei în domeniul patrimoniului este digitizarea acestuia. „Ne-am propus ca majoritatea monumentelor istorice pe care le deținem în patrimoniu să le scanăm 3D și să facem partea aceasta de digitizare. Avem un număr important de monumente scanate și digitizate. Lucrăm la partea interactivă a tot ceea ce înseamnă monumente din județul Buzău și din județul Vrancea. Avem o statistică a ceea ce înseamnă cruci de piatră și localizarea lor”, a afirmat pr. Ionuț Vuță.

Un alt proiect în lucru de mare anvergură în domeniul patrimoniului pe care îl are Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei este legat de Valea Haleșului, unde se află monumente istorice importante: Mănăstirea Ciolanu, Mănăstirea Bradu, Mănăstirea Barbu, schitul Cetățuia. Este vorba despre un proiect de turism cultural pe care dorește să îl realizeze în parteneriat cu Muzeul Județean și cu Consiliul Județean, pentru că acolo se află și Tabăra de la Măgura, una dintre cele mai importante tabere de sculptură din Europa a secolului XX. Este vorba despre proiecte de circa 30 milioane de euro, la care se va lucra anul viitor.

Despre sume importante alocate pentru proiectelor de patrimoniu a vorbit și directorul economic al INP, care a spus, foarte optimist, că „avem 130 de contracte semnate numai anul acesta. Toate aceste contracte au în spate niște echipe de specialiști”, la nivel național, unele dintre ele pentru Buzău.

În momentul de față INP are un proiect în derulare pe raza județului Buzău despre care a vorbit Bogdan Șandric. „În Buzău este explozie de cruci de piatră, după cum bine știți. Am cartat într-un an de zile peste 200 de cruci. Sunt cartate și documentate bine. 100 dintre acestea sunt online și până la Anul Nou vor fi toate. Este un material documentar accesibil tuturor”. Activitatea reprezentanților INP pentru cartarea crucilor a avut loc pe raza a trei comune, respectiv Breaza, Movila și Năeni. „Crucile de piatră sunt și despre strămoși. Multe dintre ele poartă texte despre familii care au locuit acolo. E identitatea cu trecutul. Sunt importante și pentru Biserică, pentru că mesajul este pus pe o cruce. Ea înseamnă ceva. Sunt importante pentru arhitecți. Sunt importante și pentru comunitatea locală”, a adăugat Bogdan Șandric.

Sunt și situații speciale în care crucile se află pe proprietăți private. Un caz aparte este cel al Crucii Manafului, care a și fost adusă în discuție. Pentru cazurile acestea speciale, aflată pe drumul spre Târgoviște (prima capitală a Țării Românești), o cruce unică, monumentală, reprezentantul INP vine cu propunerea de a se realiza un traseu de biciclete. „Peisajul este minunat. E într-o zonă unde nu te folosești porea mult de efortul fizic ca să urci, și treci printre vii. Ce poate fi mai frumos! Și ai câteva repere; înțeleg că această Cruce a Manafului se află pe un teren privat; ar trebui trecută pe proprietatea statului ca să poată fi și  restaurată prin Programul național de restaurare”, a mai spus acesta.

Discuțiile nu au putut cuprinde însă o problematică bogată legată de patrimoniu, având în vedere că principalele hibe pornesc tocmai de la legislația începută cu ani în urmă și nici azi finalizată. Ca să nu mai vorbim de lipsa specialiștilor, de care au nevoie comunitățile și necesitatea introducerii în școli a mai multor informații legate de patrimoniu. Deocamdată, directorul INP, Oana Zaharia, se adresează comunităților locale, respectiv primarilor, care pot face mult mai multe lucruri pentru patrimoniu dacă vor realiza că acesta poate fi o resursă importantă de dezvoltare: „Mesajul pe care îl transmitem”, spune aceasta, „trebuie să fie calibrat pe interlocutor. Să vorbim pe înțelesul și interesul interlocutorului pe care îl avem în anumite momente”.