O procedură pedagogică folosită cu precădere la începutul epocii socialiste, prin care se oferea posibilitatea completării studiilor, în special pentru populaţia care locuia în mediul rural – membri în fostele cooperative agricole de producţie -, a fost transformată, în zilele noastre, într-un program al Ministerului Educaţiei, care urmăreşte aceeaşi finalitate în cazul celor care, dintr-un motiv sau altul, au abandonat cursurile de instruire şcolară, la un moment dat; numai că, de data aceasta, acţiunea depăşeşte zona rurală şi are o arie de adresabilitate inclusiv la nivelul comunităţilor urbane. Programul a fost lansat în anul 2022, dar anul acesta a căpătat amploare.
Conform unor informaţii transmise de Inspectoratul Şcolar Judeţean, la Buzău sunt înscrise, pentru anul şcolar 2024-2025, 238 de persoane, cele mai multe alegând cursurile aferente ciclului gimnazial, ca urmare a faptului că au abandonat studiile, fie imediat după încheierea studiilor primare, fie ulterior pe parcursul claselor V-VII. Potrivit aceleiaşi surse, în anul şcolar actual s-au înscris în programul „A doua şansă” 71 de persoane, în învăţământul primar şi 167 de persoane la clase de gimnaziu. Printre unităţile de învăţământ care desfăşoară cursuri aferente programului se numără Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din municipiul Buzău, Liceul Tehnologic „Victor Frunză” din municipiul Râmnicu Sărat, Şcoala Gimnazială „Dr. Ilie Pavel”, Şcoala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu”, Şcoala Gimnazială „Nicu Constantinescu” şi Şcoala Gimnazială Vipereşti.
Noul program se adresează adolescenţilor, tinerilor, adulţilor, proveniţi din medii sociale diverse şi cu vârste variate, care nu au urmat sau nu au finalizat învăţământul primar şi gimnazial şi este structurat pe două niveluri: învăţământ primar şi învăţământ secundar (gimnaziu), acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională.
Spre deosebire de metoda socialistă, când recuperările se făceau în proporţia „patru ani în unul”, de data aceasta durata medie de şcolarizare este de doi ani pentru învăţământul primar, respectiv de patru ani pentru învăţământul gimnazial. Odată recuperate diferenţele, individul poate opta pentru continuarea studiilor în sistemul naţional de învăţământ. Motivarea programului ministerial este că demersul proiectului reprezintă o investiţie în persoanele vulnerabile, supuse excluziunii sociale, menită să corecteze nivelul scăzut de educaţie din mediul rural şi părăsirea timpurie a şcolii, ca factori esenţiali care cresc riscul de a deveni o persoană inactivă sau şomer de lungă durată.
