FOTO / Proiect european al Primăriei Buzău pentru promovarea tradiției rome

Poveștile și legendele romilor reprezintă o comoară culturală fascinantă. Primăria Buzău deschide o poartă către această lume care cuprinde experiențele, credințele și valorile romilor și oferă o perspectivă asupra lumii și a modului în care ei o văd printr-un proiect care aduce în fața buzoienilor și nu numai – având parteneri din opt țări  europene -,  o frumoasă carte de povești rome. Este posibil ca unele dintre ele să vă fie cunoscute, fără să fi ştiut care le este originea.

Aceste scrieri vor fi cuprinse într-o carte de poveşti în limba română şi în limba romani intitulată „Stele călăuzitoare”, publicaţie care, spune consilierul Anca Fotin, va fi lansată la Buzău, dar şi în Germania, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, Bulgaria şi Ungaria. Cartea va ajunge în școlile implicate în proiect și va putea fi citită în spațiile de lectură special amenajate cu sprijinul Primăriei; elevii se vor putea bucura astfel de învățăturile acestei cărți și în timpul anului școlar pe parcursul pauzelor.

Proiectul se intitulează „Once upon a time” (Sasas Jekhvar Jekh) și este de nivel european. La nivel local proiectul aduce împreună Primăria Municipiului Buzău, Școala Gimnazială „M. Kogălniceanu” și Școala Gimnazială „General Grigore Baștan”. Proiectul este în plină desfășurare, trei cadre didactice  de la Școala Gimnazială „M. Kogălniceanu” fiind beneficiare ale unei formări desfășurate în Ungaria prin care  au reușit să își șlefuiască abilitățile de povestitori. Tematica pregătirii în Ungaria a fost „Organizarea de activități de storytelling”, iar aceste cunoștințe sunt puse în aplicare în cele două școli buzoiene sub formă de activități de lectură în anul școlar 2024-2025, finanțate prin intermediul proiectului. Este un proiect pentru educația adulților și în același timp o modalitate prin care Primăria dorește să sprijine comunitatea asigurându-se că are un impact  mare și că acesta poate fi și mai mult mărit, prin încheierea de parteneriate locale cu școli, dar și cu alte insituții. „Pentru dezvoltare ulterioară putem în continuare să venim în sprijinul celor care au fost în parteneriat”, spune consilierul Primăriei Anca Fotin.

În concluzie, proiectul include, în plus faţă de publicaţia menţionată, o serie de zece activităţi de lectură finanţate din proiect, activităţi de promovare a cărţii de către tineri de etnie romă, amenajarea unor spaţii de lectură de care elevii să se poată bucura pe parcursul pauzelor, dar şi o monografie care cuprinde o analiză a importanţei poveştilor, a motivelor şi simbolurilor identificate în basmele rome.

Poveștile rome sunt culese, nu inventate

Poveștile din carte sunt culese și nu inventate cu ocazia acestui proiect, pentru că se dorește cultivarea tradiției. „Este o parte însemnată din cultura romă care a fost lăsată la o parte. În același timp, e un pretext pentru a încuraja copiii să citească și, de aceea, odată cu aceste activități de lectură, care sunt finanțate prin proiect, vom asista școlile și în amenajarea unor spații de lectură în școală, amenajate  pe holuri. Am identificat spațiile de lectură. La Școala General Grigore Baștan va fi chiar în exteriorul bibliotecii, pe hol. Va fi o extensie a bibliotecii școlare, iar la  Școala M. Kogălniceanu va fi un spațiu de lectură mai amplu, cu un design interesant, iar la etaj va fi încă un spațiu de lectură într-o zonă foarte tranzitată de elevi ca să îi atragă către lectură. Cred că va avea mare succes pentru că vor fi la dispoziția lor aceste spații. Tirajul inițial este de 1.000 de exemplare”, detaliază consilierul Anca Fotin.

Poveștile care sunt culese din România sunt patru la număr și, după cum s-a constatat, acestea sunt în legătură cu poveștile din celălalte țări prin motive. Sunt motive prezente în poveștile din toate țările, acestea arătând niște valori comune ale umanității. „Este interesant”, mărturisește Anca Fotin, „că deși oamnii aceștia nu s-au întâlnit, pețuiesc același lucru. Aceasta arată un mod de gândire similar care s-a menținut. Este cumva ancestral. Valoarea pe care am identificat-o în toate poveștile este cea legată de familie. Valorile de bază ale umanității pe care s-au construit sistemele de educație. În poveștile rome i se atribuie mamei un rol central. Mama este pusă pe un piedestal în mai toate poveștile, pentru că are un rol esențial în viața tuturor. Absența ei aduce multă dramă, suferință. Ea este cea care salvează. Ea are o mai mare recunoaștere în cadrul familiei. Este o persoană care ține familia, o persoană de referință. Apoi, în poveștile rome apar elementele care țin de discriminare, de nedreptate”.

Exercițiu de improvizație din povestea romă din Germania sărbătoarea Școlii „M. Kogălniceanu”

Beneficiind de experiența acestui proiect, povestea romă din Germania intitulată „Piticul” a fost folosită în exercițiul de improvizație la aniversarea a 120 de ani de existență a Școlii Gimnaziale „M. Kogălniceanu”.

Aceasta este o modalitate de valorificare a basmelor și poveștilor care joacă un rol esențial în modelarea înțelegerii aspectelor emoționale ale vieții. Aceste narațiuni nu numai că pun bazele dezvoltării alfabetizării, ci și insuflă diverse valori și comportamente interculturale. Studiile au demonstrat că povestirea regulată nu numai că îmbunătățește vocabularul, ci și stimulează imaginația.

În plus, personajele din povești servesc drept surse valoroase de învățare, ajutându-ne să navigăm mai bine prin complexitatea situațiilor din viața reală. Basmele oferă perspective asupra gestionării fricii, conflictelor și problemelor din lumea reală, încurajând în același timp gândirea critică. Și nu în ultimul rând,  ele contribuie la păstrarea limbii, obiceiurilor și tradițiilor.

„Ne dorim să facem aceste basme accesibile publicului larg, ca parte a patrimoniului cultural al Europei. Literatura populară romă, cu bogata sa tapiserie de creație literară și patrimoniu cultural, își găsește esența adânc înrădăcinată în tradiția orală a romilor”, afirmă Anca Fotin.

Proiectul a beneficiat de sprijin din partea actorului Dan Puiu Nedelcu, a profesorului Călin Răzvan – care a asigurat traducerea cărții în limba romani -, și a profesorilor care au participat la formarea pe tematica storytelling desfășurată în Ungaria, respectiv Veronica Dobre, Miruna Stoica și Rozina Truțiu, precum și a directorilor celor două instituții de învățământ buzoiene.