Cum „a salvat Crângul” prefectul liberal Daniel Țiclea

Tribunalul Buzău a anulat hotărârea Consiliului Județean care elimina Crângul de pe lista rezervațiilor naturale, decizie luată în urma acțiunilor inițiate de fostul candidat independent la funcția de primar al municipiului Buzău Haritina Crăiță, susținută ulterior și de prefectul liberal Daniel Țiclea, în contextul luptei politice din preajma alegerilor locale din vara acestui an. Hotărârea instanței restabilește temporar statutul de rezervație naturală al Crângului, sub rezerva unui eventual recurs din partea Consiliului Județean în termen de 15 zile.

Magistrații Tribunalului Buzău au admis cererea principală depusă de Crăiță și cererea conexă a Prefecturii Buzău, anulând astfel hotărârea Consiliului Județean care revizuia statutul de rezervație naturală al Crângului fără studii de impact și fără cartografierea biodiversității. „Această hotărâre a Consiliului Județean Buzău a fost cerută insistent de Primăria Buzău pentru a fi dusă în procesul pe care îl aveam deja pentru anularea hotărârii de Consiliu Local Municipal care nu ținea cont că era rezervație Crângul și unde eu făceam propuneri, că mai întâi trebuie cartat unde există laleaua și apoi să se facă piste, căsuțe și ce mai vor. Am câștigat și acel proces, s-a anulat hotărârea de CLM tocmai pentru că nu s-a făcut ceea ce trebuia: cartarea, inclusiv unde sunt stejarii și laleaua, apoi să se țină cont de regulamentul rezervației. Hotărârea CJ s-a dat pe grabă, fără un studiu la bază și CJ nu avea dreptul să facă acest lucru, neexistând legislație care să arate că are calitatea să revoce o hotărâre, chiar de consiliu județean, anterioară”, a declarat Crăiță la Focus TV.

Ea mai spune că Primăria Buzău a făcut presiuni pentru revocarea statutului de rezervație, motivând planurile de transformare a Crângului într-un parc urban. „În acea hotărâre CLM în care se aprobă să se transforme Crângul în pădure parc există 38 de căsuțe, toate împrăștiate pe toată suprafața Crângului. Pentru opt dintre ele există prevăzute sume în bugetul Primăriei Buzău încă din anul 2023, adică înainte să se știe că pot fi amplasate căsuțe”, a adăugat Crăiță.

Prefectul județului Buzău, Daniel Țiclea, a susținut că revocarea statutului de rezervație a fost pripită. „Aici, din punctul meu de vedere, este vorba despre ceva grabă. Toată lumea e de acord că dacă s-ar face studiul care să prevadă zonele unde crește laleaua galbenă, lucrurile ar merge într-o zonă de legalitate. Să se respecte etapele legale, să se carteze zonele în care crește laleaua și nu are nimeni nimic în privința dezvoltării ulterioare”, a spus prefectul.

O altă hotărâre a Tribunalului București a oferit muniție de război împotriva majorității social-democrate din Consiliul Județean în campania electorală pentru alegerile locale. Magistrații au decis atunci suspendarea unor dispoziții din hotărârea deliberativului județului care exclude Pădurea Crâng de pe lista ariilor protejate.

Hotărârea Consiliului Județean adoptată în februarie a fost criticată de grupul politico-ONG care și-a propus să „salveze Crângul” de topoarele și drujbele dușmanilor de tot felul, care abia așteptau să purceadă la tăieri de arbori și de lalele pentru a transforma locul în terenuri numai bine de  transformat în cartiere rezidențiale.

Cum a început povestea

Așa cum OPINIA a mai scris, periodic, diverși cetățeni din Buzău – politicieni sau reprezentanți ai așa-zisei societăți civile – pun pe tapet problema siguranței pădurii și a parcului Crâng, într-un mod care aduce mai degrabă cu povestea drobului de sare. Sub mottoul „Toma taie Crângul”, primarul municipiului este ținta preferată a atacurilor celor care văd în orice fel de mișcare care implică pădurea sau parcul intenția municipalității de a le defrișa.

Consiliul Județean a adoptat un proiect de revizuire a unei hotărâri din anul 1995 care cuprinde zonele şi monumentele naturale protejate de pe teritoriul judeţului. Pe noua listă se regăsesc obiective precum Vulcanii noroioşi, Dealul cu lilieci de la Cernăteşti, Balta Albă, Focul Viu. Pe de altă parte, proiectul precizează că Pădurea–Parc Crâng a fost radiată din listă, motivat de faptul că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 57/2007, nu intră sub incidenţa actului normativ menţionat „parcurile şi grădinile publice sau private de agrement cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural”. În acest context, la sediul instituției au fost depuse mai multe puncte de vedere cu privire la revizuirea listei cu arii protejate.

„Acest proiect al CJ nu ar trebui dat până când nu are o documentaţie ştiinţifică, pentru că legislaţia de protecţie a mediului precizează că toate ariile protejate care au fost declarate protejate rămân cu acest statut. Indiferent de legislaţia care a fost abrogată şi care a stat la baza hotărârii de CJ care a declarat aria Pădurea Crâng ca rezervaţie naturală de interes judeţean, această rezervaţie rămâne cu acest statut de rezervaţie. Eu am atacat în instanţa de contencios administrativ studiul Unităţii Administrativ-Teritoriale (UAT) Buzău privind schimbarea amenajamentului Pădurii Crâng şi transformarea ei în pădure parc. Între timp, autoritatea de protecţie a mediului a emis o decizie finală la schimbarea amenajamentului prin care solicită UAT Buzău, proprietarul pădurii rezervaţie, să ia măsuri de protejare din regulamentul ariei protejate de nivel judeţean. Reprezentanţii UAT mi-au răspuns că există un proiect al CJ prin care i se va lua statutul de rezervaţie naturală şi, prin urmare, nu vor face acest lucru. Proiectul CJ este de revizuire în sensul că scoate din lista ariilor protejate doar Pădurea Crâng, celelalte păduri, Frasinu, Spătaru rămân acolo. Şi ele sunt rezervaţii de nivel judeţean care au fost declarate prin acelaşi act administrativ şi totuşi ele rămân rezervaţii naturale, nu vi se pare ciudat? Mai există o anexă 3 în care există monumente ale naturii, un stejar secular din municipiul Buzău şi un platan la Râmnicu-Sărat. Acestea nu vor mai fi monumente ale naturii. Dacă se anulează regulamentul care avea o serie de măsuri de protejare, cum vor mai fi protejaţi arborii, lalelele sălbatice şi restul obiectivelor?”, declara, pentru „Agerpres”, Haritina Crăiţă, fost evaluator de mediu și specialist în lista biroului central pentru expertize tehnice judiciare în domeniul protecţiei mediului, care candida ca independent la funcția de primar al municipiului Buzău.

Ce spunea președintele Consiliului Județean

„Vreau să fac o precizare foarte importantă: Consiliul Judeţean Buzău nu a intervenit asupra stabilirii ariilor naturale sau a speciilor de plante sau animale protejate. Prin acest proiect de hotărâre, Consiliul Judeţean Buzău doar ia act de zonele protejate de interes naţional sau judeţean, stabilite şi aprobate prin Legea nr. 5/2000, OUG 57/2007 şi ale listei roşii IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, organizație internațională fondată în octombrie 1948 dedicată conservării resurselor naturale, n.r.). Este un proiect de hotărâre pentru revizuirea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Buzău din anul 1995, ce avea la bază o legislaţie anterioară anului 1990. Prin urmare, este necesară revizuirea acestui act administrativ, prin trans-punerea legislaţiei naţionale în vigoare. Vreau să specific că acest proiect se află în dezbatere publică, nu a fost adoptat de Consiliul Judeţean Buzău şi fiecare cetăţean, ONG sau instituţie poate transmite opinii, propuneri, sugestii până la data de 27 noiembrie 2023″, transmitea, la aceeași dată, fostul preşedinte al Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu.