FOTO | Care sunt cele 10 cărți de pe lista Bibliotecii Județene în competiția „Care-i faza cu cititul” pentru adulți

Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” (BJVV) a lansat, încă din luna martie a acestui an, o competiție de lectură, care se va încheia în luna decembrie. Este un concurs de lectură dedicat autorilor români și intitulat „Care-i faza cu cititul?”. Prin această competiție se dorește promovarea autorilor români, stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea în rândul copiilor, tinerilor şi adulţilor a competențelor de receptare și de înțelegere a mesajului scris și, nu în ultimul rând, creşterea numărului împrumuturilor la Biblioteca Județeană, din categoria cărţilor scrise de autorii români, precum și creşterea numărului cititorilor bibliotecii la toate categoriile de vârstă.

De aceea, concursul se desfăşoară pe trei categorii de vârstă, între 11 şi 15 ani, 16 şi 19 ani, respectiv adulţi, fiecare categorie având lista separată de titluri.Pentru fiecare categorie în parte, bibliotecarii propun zece titluri de cărţi ale autorilor români. Reamintim că trebuie citite toate cele zece cărţi incluse în concurs, până la sfârşitul lunii noiembrie 2024. Înscrierea se face completând un formular, până în 29 noiembrie 2024 inclusiv. Formularul se găseşte la sediul central al Bibliotecii Judeţene sau se poate descărca de pe site-ul instituţiei şi va fi dus la sediul central al acesteia. Finala concursului va avea loc în luna decembrie 2024  și  va cuprinde o etapă care constă în susţinerea argumentului, prezentarea cărţii preferate și concursul cu întrebări din cărţile citite, după care vor avea loc jurizarea şi festivitatea de premiere.

Printre cărţile selectate pentru prima categorie de vârstă (11-15 ani) se regăsesc titluri precum „Corabia Timpurilor” (Monica Pillat), „De ce plânge mama?” (Ion Sârbu), „Alex Blue, băiatul extraterestru” (Cristina Centea); la cea de-a doua categorie (16-19 ani) au fost înscrise volume precum „Vara în care mama a avut ochii verzi” (Tatiana Ţibuleac) sau „Iubirea te învaţă” (Irina Binder), iar pentru adulţi au fost alese opere precum „Voci la distanţă” (Gabriela Adameşteanu), „Punct şi de la capăt” (Gabriel Chifu) sau „Jacob se hotărăşte să iubească” (Cătălin Dorian Florescu).

La categoria adulți, unul dintre scriitorii promovați este Radu Paraschivescu, pentru că se înscrie în categoria celor care au savoare în oratorie, dar și în scris. „Textele sale te provoacă, te trezesc”, spun bibliotecarii, iar „Podul diavolului”, cartea propusă spre lectură, nu se dezminte: „E un roman poliţist, a cărui acţiune se desfăşoară în Franţa, în Périgord; aici regăsim personaje bizare sau piste false care măresc suspansul.  Este o carte scrisă cu inteligenţă și rafinament; deci, nu e de ratat acest titlu!”.

La aceeași categorie, buzoienii sunt invitați să citească „Tot înainte”, cartea Ioanei Nicolaie, despre care ni se spune că este un „roman psihologic, empatic şi bine dozat la nivelul emoţiei, desfăşurat în acelaşi decor mitic şi în acelaşi timp cât se poate de realist al unui orăşel din Nord, Tot înainte este o mărturie puternică despre monstruozitatea comunismului românesc, care a frânt milioane de vieţi, visuri şi destine”. Aici cititorul va descoperi inocenţa cu care Arsenia, un copil, în fond, se loveşte de neajunsuri şi va afla care va fi destinul ei.

O altă carte este recomandată de Mircea Mihăieș astfel: „O carte anti-proustiană: nu explorează timpul şi evenimentele conţinute de el, ci derulează întâmplările dinspre prezent spre trecut, în speranţa descoperirii esenţei ultime. Filosofii şi misticii i-au spus logos, personajul lui Gabriel Chifu îi spune duhul povestirii. Autorul ne face martorii unei încercări disperate de a anula temporalitatea şi memoria, pentru a permite, în felul acesta, şansa unui al doilea început. O misiune aproape imposibilă: ca şi cum ai reintroduce în recipientul unde stătuse prizonier de secole duhul stăpânitor al vieţii şi al morţii. Citind această carte, veţi descoperi cu uimire că, prin alchimia literaturii, ireversibilul devine reversibil”. Este vorba despre „Punct şi de la capăt” a lui Gabriel Chifu, care zugrăveşte o epocă istorică dramatică (1940-2012), neratând tragediile aduse de cel de-Al Doilea Război Mondial, de invazia ruşilor, de închisorile comuniste. Pretextul romanului este povestea unui fiu care îşi caută tatăl. Un personaj ca o Şeherzada reinventa-tă  spune povestea, fragment cu fragment, în sens invers cronologic.

Romanul „Patru bărbaţi plus Aurelius” al scriitoarei Doina Ruşti se află pe lista lecturilor concursului. Într-o scurtă prezentare a bibliotecarilor menită să ne provoace să o lecturăm aflăm că romanul acesta „şochează prin construcţia unui personaj (Licia) care îşi pierde bucuria de a citi. Evident, numai un cititor profesionist poate înţelege drama. Cum fiecare dintre noi visăm să luăm parte la poveste, şi Licia are şansa să i se întâmple. Dacă mai adăugăm un motan-scriitor care cucereşte blogosfera, obţinem un roman cu tentă poliţistă, tratând cu umor probleme serioase”. Curioşi? Cartea vă aşteaptă!

„Căsnicie”, romanul lui Dan Coman, este o altă invitație la lectură. El ne face să ne întrebăm, ce se întâmplă cu poveştile de dragoste terminate cu happy-end? Cei doi se căsătoresc şi trăiesc fericiţi până la adânci bătrâneţi? Cum trăieşti fericit? Cum ocoleşti neînţelegerile, tăcerea, frustrarea, cum scapi de inevitabilul declin al relaţiei care derapează? Dan Coman este un scriitor generos, ne arată perspectivele celor doi soţi, personaje actuale şi credibile, dar soluţia imaginată pentru îndepărtarea chinului nu poate fi digerată uşor. Nu uităm că este vorba de ficţiune, dar câte poveşti personale nu seamănă izbitor cu aceasta? Aşa cum acceptăm nudul în artă, putem citi detaşat, urmărind unde ne duce şi ce ne transmite textul. Cine este fără de păcat, să arunce piatra, cine vrea să citească un roman bun, lectură plăcută!

O altă propunere venită din partea bibliotecarilor este „Supa de la miezul nopţii”, semnată de Marta Petreu, profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş Bolyai” şi redactor-şef al revistei Apostrof, este editată de Uniunea Scriitorilor din România. Romanul a fost distins cu Premiul PEN (Poets Essayists Novelists) România în 2018. „Supa de la miezul nopţii e un roman sumbru şi realist despre viaţă, la fel de răscolitor ca Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, scris cu nerv şi tensiune crescândă, din perspectivă dublă, masculină/feminină, un roman ontologic despre destin şi eşec, boală şi supravieţuire, obsesii şi nefericire, despre tragismul şi infernul existenţei umane. Nu poţi să nu te întrebi împreună cu autoarea dacă omul e jucăria destinului ori el îşi face destinul prin alegerile sale, uneori fatale”, afirmă criticul Sonia Elvireanu.

O altă carte premiată aflată pe lista de lectură recomandată adulților care vor să participe la concurs este „Animalul inimii”. Ea a fost distinsă în 1994 cu Premiul Kleist şi în 1998 cu International IMPAC Dublin Literary Award și reprezintă o altă faţă crudă a comunismului, sub care patru studenţi îşi duc existenţa. Frica, mai bine zis teroarea, dezumanizează personajele şi e nevoie de multă putere să citeşti ceea ce alţii au trăit. „Am scris această carte în memoria prietenilor mei români care au fost ucişi în timpul regimului Ceauşescu. Am simţit că este datoria mea să fac asta”, a spus autoarea premiată cu Nobelul pentru Literatură Herta Muller. Nora Iuga spunea, la rândul ei, că „fiecare carte a acestei scriitoare germane nascută în Banatul românesc, indiferent de genul abordat, poartă amprenta terorii secrete care nu poate fi ştearsă din memoria ei. În cărţile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o instituţie represivă, ea îmbracă toate aspectele răului uman: de la umilinţă şi hărţuire până la frică, tortură şi moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limitează la obişnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo în majoritatea cărţilor pe această temă. La Herta Muller răul se arată ca o premoniţie în fiecare detaliu al lumii înconjurătoare: sunt mesaje secrete în plante, în obiecte, în ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le ştie vedea şi de aceea textul însuşi pulsează de senzori care semnalizează alarma. Cea mai complexă şi mai completă carte a Hertei Muller este în acest sens Animalul inimii, o carte care te învaţă să rezişti, să te salvezi, să trăieşti”.

Pe listă se mai află și un scriitor elveţian de origine română, Cătălin-Dorian Florescu, cu romanul „Jacob se hotărăşte să iubească”. Povestirea este plasată în Banatul habsburgic al începutului de secol XX, şi anume, în satul Triebswetter (Tomnatic), acolo unde trăiesc alături mai multe etnii: români, nemţi, unguri şi sârbi. Dramele pe care Jacob le trăieşte, de la lipsa iubirii părinteşti, la trădări şi deportări nu îl împiedică să ridice iubirea la cel mai înalt rang al artei supravieţuirii.

„Amantul colivăresei”, o altă carte pe care buzoienii sunt invitați să o parcurgă, a fost distinsă cu Premiul Editorilor din România în 1995. A fost reeditată de încă trei ori (2006, Cartea Românească; 2013, Polirom; 2020, Hyperliteratura) și tradusă în Franța, în 2013, la Éditions des Syrte. Puțini cunosc faptul că ea a stat la baza celebrului film „Terminus Paradis”, regizat de Lucian Pintilie, în 1998, obţinând Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia, 1998, și Marele Premiu şi Premiul pentru scenariu al UCIN, 1999. „Lumea scriitorului este o junglă, populată de slujbași corupți, escroci, hoți și potențiali criminali și reprezintă replica à rebours a prozei triumfaliste din anii de comunism. Toate clișeele acesteia sunt demistificate. Cultul muncii, pe care se străduia să-l întrețină propaganda de partid, este spulberat în paginile romanului; aici munca este privită ca o tortură, iar uzina are aspectul unei colonii de muncă forțată, maiștrii au aerul unor gardieni, iar muncitorii sunt chiulangii, bețivi, puși tot timpul pe furtișaguri sau pe acte de violențe”, spune Octavian Soviany.

Romanul Gabrielei Adameşteanu „Voci la distanţă” este, la prima vedere, oricât de cumplit sună, „un roman al pandemiei”, deci este cât se poate de contemporan. Aflăm din prezentarea făcută de bibliotecari că este un roman în care „autoarea ne deschide uşa şi ne primeşte în intimitatea personajelor, romanul transformându-se într-un roman al familiei. Anda, Letiţia, două sexagenare împărtăşesc într-o prietenie crudă şi târzie în acelaşi timp, amintiri, trăiri, prin intermediul telefonului, scriind un alt registru al vocilor aflate la distanţă. Părinţii, fraţii, soţii sau copiii apar cu istoriile lor, în detalii perfect conturate. Fragmentele despre dictatura comunistă, foame, frig, sistemul PCR (pile, cunoştinţe, relaţii), frica, familia Ceauşescu, Securitatea, poveştile despre Revoluţia din decembrie, fenomenul Piaţa Universităţii, mineriadă, ne prezintă o altă faţă a romanului, cea politică. Romanul este extrem de sonor nu doar din perspectiva titlului, sunt convorbirile telefonice, sunt melodiile formaţiei ABBA, e o poveste suculentă, unii dintre noi am trăit-o, dar am perceput-o diferit, raportându-ne la vocile care treceau bariera timpanului propriu”.