Începe mega-proiectul Canalului Siret-Bărăgan

Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a scos la licitație un contract de un miliard de lei pentru lucrări de proiectare și execuție lucrări la Canalul Magistral de Irigații Siret–Bărăgan, Etapa 1, Lot 1, km 0–km 23. Acest tronson se situează pe teritoriul județului Vrancea, iar lucrările pe care le contractează ANIF includ trei noduri hidrotehnice, Zăbrăuți, Șușița, Putna precum și 14 subtraversări de râuri. Contractul se întinde pe 31 de luni, cu proiectare și execuție propriu-zisă lucrări, iar finanțarea este de la bugetul de stat.

Lotul 1 din Etapa 1 a proiectului este doar o mică parte din proiectul mare, care presupune construirea unui canal cu o lungime de aproape 200 de kilometri. Astfel, avem:

• Etapa I, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimănești–Râmna, în lungime de 51,5 km;
• Etapa a II-a, cuprinzând canalul pe zona Râmna–Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km.

Canalul Siret–Bărăgan este un proiect început în anul 1986, în ultimii ani ai regimului comunist, pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.

Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. În plus, agricultorii din zonă ar fi beneficiat de reducerea costurilor cu energia, care sunt acum necesare pentru aducerea apei din Dunăre. După căderea regimului comunist, proiectul a rămas în aer, uitat prin sertare, nemaiexistând nici interes, nici bani pentru realizarea lui. În momentul de faţă doar 5 kilometri din Canalul Siret– Bărăgan sunt finalizaţi şi totodată funcţionali, deservind 7.000 de hectare.

În anul 2012 se estima că pentru realizarea acestui proiect ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro. Finalizarea sa ar fi putut asigura irigarea a 10 la sută din terenul agricol al României.

Proiectul, relansat de Ministerul Agriculturii în 2022

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, la jumătatea lunii noiembrie 2022, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Programului naţional de reabilitare și înființare a infrastructurii principale de irigaţii și infrastructurii de desecare și drenaj. Conform documentului, se va reabilita Canalul Magistral Siret-Bărăgan și infrastructura principală de irigații din cadrul a 155 de amenajări de irigaţii viabile, care deservesc o suprafaţă de 2,6 milioane de hectare, în care se includ următoarele obiective: 190 staţii de pompare de bază, 257 de staţii de repompare, 49.117 m de conducte de refulare, 2.772.858 m de conducte îngropate, un colector, 4.086.015 m de canale de aducţiune, 3.581.683 m de canale de distribuţie şi 8.334 de construcţii hidrotehnice.

Investițiile se vor derula în trei etape:

• În etapa I se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 71 de staţii de pompare de bază, 140 staţii de repompare, 125 m de conducte de refulare, 2.515.305 m de conducte îngropate, un colector, 1.858.742 m de canale de aducţiune, 1.949.448 m de canale de distribuţie şi 3.350 de construcţii hidrotehnice din 41 de amenajări de irigaţii pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, care au accesat măsura 125  din cadrul PNDR 2007-2013.
• În etapa a II-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 87 de staţii de pompare de bază, 106 de staţii de repompare, 28.484 m de conducte refulare, 120.431 m de conducte îngropate, 1.789.365 m de canale de aducţiune, 1.546.818 m de canale de distribuţie şi 3.824 de construcţii hidrotehnice din 78 de amenajări de irigaţii viabile pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare care vor putea accesa submăsura 4.3 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.
• În etapa a III-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din 32 staţii de pompare de bază, 11 staţii de repompare, 20.508 m de conducte refulare, 137.122 m de conducte îngropate, 437.908 m de canale de aducţiune, 85.417 m de canale de distribuţie şi 1.160 construcţii hidrotehnice din 36 amenajări de irigaţii viabile pe care nu sunt constituite actualmente organizații  ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare..

Canalul Siret-Bărăgan este un proiect început în anul 1986 pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către câmpurile Bărăganului. Până la începutul anilor 1990 s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane, în zona Călimăneşti, Mărăşeşti, pe teritoriul judeţului Vrancea, canalul având o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.

Canalul trebuia să aibă o lungime de 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Construirea canalului urma să aducă beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigaţii în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului şi utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri.  Ar trebui să traverseze județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și ar putea iriga mai bine de 500.000 de hectare de teren arabil.

Un inginer din Buzău propune extinderea canalului

Direcţia Agricolă Buzău a prezentat, la finele lunii martie a anului trecut, un proiect care ar putea salva câmpurile Bărăganului de la secetă. Este vorba despre o idee ce aparţine unui inginer hidrotehnician din Buzău, Marin Petrică, unul dintre inginerii care au pus bazele Canalului de irigaţii Siret-Bărăgan. Concret, inginerul buzoian propune ca vechiului proiect să-i fie aduse îmbunătăţiri astfel încât să fie mărită suprafaţa irigabilă. Este vorba despre o deviere a Canalului Siret-Bărăgan pe cursul Călmăţuiului, printr-un nod hitrotehnic în dreptul Buzăului, fapt ce ar permite irigarea a 400.000 de hectare de teren din Buzău, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Ialomiţa.

Pentru a-şi ilustra ideea, inginerul din Buzău a realizat, împreună cu elevii Liceului de Artă „Margareta Sterian” din Buzău şi cu reprezentanţii Direcţiei Agricole Buzău, prima machetă 3D a Canalului Siret Bărăgan.

„Canalul Siret-Bărăgan, cu o lungime de 197 de kilometri, este prevăzut să preia apă din Acumularea Călimăneşti, lângă Focşani, şi merge până la Acumularea Dridu. Volumul de apă preluat se prevede a fi de 200 de metri cubi pe secundă şi irigă o suprafaţă între 600 şi 700.000 de hectare. Ca noutate, noi am vrea ca o parte din debitul de pe Siret-Bărăgan să fie preluat şi deversat în râul Călmăţui care deja este regularizat şi asigură o rapiditate în executare. Va deservi în jur de 350.000 de hectare. Avantaje sunt pentru fermierii din zona Ialomiţa, Vrancea, Galaţi, Buzău şi Brăila”, a declarat Petrică Marin.

Cosmin Florea, directorul Direcției Agricole, spunea că proiectul poate fi realizat şi pentru judeţul Buzău ar însemna salvarea de la secetă a unei suprafeţe importante, respectiv 50.000 de hectare, adică toate câmpurile din apropierea municipiului Râmnicu Sărat, exact acolo unde au fost înregistrate cele mai mari probleme din cauza secetei. „Proiectul mi se pare genial. Proiectul şi soluţia găsite de experţi sunt geniale pentru că, în afara faptului că se ţine cont de acest canal şi că nu vor mai fi exproprieri pe cursul Călmăţuiului, gândiţi-vă că putem avea şi zone cu potenţial inundabil unde înainte băltea apa şi anumite terenuri nu se puteau cultiva. Realizează două lucruri, proiectul nu trebuie luat de la zero, este deja investit în el. Îl văd realizabil şi, în momentul în care vom avea şi datele economice, îl vom prezenta ministrului Agriculturii. Apa acum curge degeaba pe cursul râului, trebuie valorificată”, declara Florea.

Ideea buzoianului a luat forma unui proiect pe care, împreună cu directorul Direcţiei Agricole, Cosmin Florea, urmează să-l prezinte ministrului Agriculturii. Pentru a fi realizat ar avea nevoie de finanţare, iar Buzăul nu dispune de o asemenea sumă de bani.

Dacă proiectul Canalului Siret-Bărăgan ar continua, ar reprezenta salvarea agriculturii româneşti. În total, canalul ar putea iriga peste 720.000 de hectare de teren. „Noi am putea fi grânarul Europei, în condiţiile în care noi irigăm cu Canalul Siret-Bărăgan 720.000 hectare de teren, dar importanţa strategică a acestui canal este faptul că apa este asigurată în mod gravitaţional”, explica inginerul Marin Petrică.