Începând cu data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deşeurilor textile va fi obligatorie şi în România, atât pentru companii cât şi pentru autorităţile locale. În momentul de faţă, datele arată că deşeurile textile sunt produse în cantitate foarte mare și se află în topul deşeurilor, pentru că în afară de haine se mai produc și covoare, textile pentru tapiţerii și perdele.
Comparativ cu alte categorii de deșeuri, cele textile au și o componentă antropologică sau sociologică, deoarece hainele reprezintă și o formă de exprimare a statutului, a personalităţii, oamenii alegând dintotdeauna hainele astfel încât să arate și cine sunt.
Una dintre organizațiile neguvernamentale buzoiene s-a gândit că înainte de reciclare ar trebui să vorbim de prevenirea poluării cu produse textile, adică cum să facem să producem mai puţine deşeuri, inclusiv deşeuri textile. În acest sens, a readus în actualitate una dintre activitățile desfășurate în gospodăriile rurale. Este vorba despre Asociația Zestrea Bisoceană, care a vorbit în această vară cu elevii despre faptul că reciclarea și atenția la folosirea resurselor nu este un lucru nou, întrucât bunicii noștri făceau acest lucru fără însă să îi dea un nume ori să-i pună o etichetă.
„În această vară am povestit mult despre reciclarea textilelor și unde era mai potrivit decât la războiul de țesut unde nu doar am exemplificat cum se țese, ci copiii au descoperit chiar ei cum se folosește războiul de țesut. Preșurile sunt poate printre cele mai cunoscute și utilizate țesături la noi, din secolul trecut. Ele se făceau întotdeauna din resturi textile, cărora bunicile și mamele noastre le dădeau o a doua viață”, povestește Aura Cășaru-Petre, fondatoarea asociației buzoiene.
Activitatea face parte din proiectul „Pe urmele lui Bucur”, ca parte a programului „Cu Apele Curate”, implementat cu sprijinul Lidl Romania, în parteneriat cu Asociația „Mai Mult Verde” și Asociația pentru Relații Comunitare.
