Transelectrica va fi condusă de un buzoian

Transelectrica, companie de stat strategică din energie, va fi condusă în următorii patru ani, din funcția președinte al Directoratului, de buzoianul Ștefăniță Munteanu. Totodată, Victor Moraru va ajunge membru al Directoratului, după ce și-a dat demisia de la super-agenția care controlează companiile de stat, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate, după ce a numit membri ai comisiei care l-a selectat, iar acum s-a aflat aproximativ în aceeași situație și în cadrul procedurii de selecție pentru șefia Transelectrica. Niciunul dintre ei nu are experiență anterioară în energie.

Florin Tătaru și Cătălin Nadolu își păstrază mandatele de membri. Cel de-al cincilea membru este Vasile Cosmin Nicula, fost vicepreședinte la Curtea de Conturi. Toți cei cinci au intrat în sectorul energetic pe filieră politică, neavând formare de bază în energie.

Compania strategică Transelectrica, cu capital majoritar de stat, are un rol-cheie în sistemul energetic, gestionând rețeaua electrică de transport. Transelectrica are o miză uriașă în următoarea perioadă, ținând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât și prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să își selecteze conducerea „corporatistă”, pe patru ani, printr-un proces de selecție corect și transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligații.

Cine este Ștefăniță Munteanu

Ștefăniță Munteanu este actualul președinte al Directoratului Transelectrica. El a fost consilier județean în perioada 2020-2024 ales pe listele PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, actualul premier și președinte al Partidului Social Democrat. Buzoian de origine, el are o diplomă de licență ca economist la Universitatea Româno-Americană. Până la numirea ca șef al Transelectrica, el a lucrat din 2019 la filiala din Buzău a unei alte firme cu capital de stat, Electrica Furnizare S.A, potrivit declarației de avere și a CV-ului oficial.

Anterior, a fost consilierul unui secretar de stat la Ministerul Apelor și Pădurilor (2018–2019), consilier la Secretariatul General al Guvernului (2017), secretar general adjunct la Ministerul Turismului (2017), inspector asistent la Primăria Racovițeni (2012-2016), administrator la propria firmă Uno Art Construct (2006–2012).

Firma la care este acționar, Uno Art Construct, a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 721.506 lei și o pierdere de 289.000 lei, potrivit portalului specializat Confidas. Firma de construcții a derulat zeci de contracte cu instituții de stat, în majoritate primării de comune.

Salariile conducerii Transelectrica

Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curții de Conturi, cât și din declarațiile de avere depuse de șefi.

De exemplu, Ștefăniță Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcția de președinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro).

Aceste sume sunt similare și pentru restul conducerii Transelectrica.

Transelectrica, o miză de 424 milioane de euro

Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanțare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.

Construirea unei noi linii electrice aeriene (LEA) de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;

Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;

• Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
• Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
• Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
• Proiect-pilot – Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de staţie digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
• Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
• Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
• Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.

Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanţare constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2 la sută din totalul certificatelor  de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor unei directive a Uniunii Europene şi are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030. România are alocat un procent de 11,98 la sută din totalul de 2 la sută din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanţarea investiţiilor.

Rezultatele Transelectrica

Compania de stat Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune și al sistemului energetic național, a avut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57 la sută față de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea consumului propriu tehnologic (CPT) la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs. 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).