Primarul din Boldu și fiul său au reprezentat Buzăul la Congresul Mondial al Eminescologilor

Timp de două zile, respectiv pe 31 august și 1 septembrie, la Chișinău au avut loc Sărbătoarea Limbii Române și Congresul Mondial al Eminescologilor, evenimente la care a luat parte primarul buzoian Marian Mărgărit, așa cum a făcut în fiecare an de când acest congres a fost înființat, excepție făcând doar perioada pandemiei. A fost ediția cu numărul 13 a acestui congres și primarul buzoian a participat avându-l alături pe fiul său, Georgian Mărgărit, consilier județean, absolvent al facultăților de Teologie și Litere. „Mergem împreună. Lui îi dau ștafeta mai departe”, mărturisește primarul Marian Mărgărit, care își inițiază fiul în toate proiectele de cultură și de artă cu filon românesc pe care le desfășoară și la care este participant.

Cel mai longeviv primar al județului Buzău – de 34 de ani în slujba comunității Boldu -, Marian Mărgărit, și fiul său Georgian, profesor și compozitor, oameni de cultură buzoieni, au întregit  delegația alături de alte personalități din România: președintele Curții Constituționale, Marian Enache, istoricul și scriitorul român, fost secretar de stat pentru Culte în perioada 2013-2022, Victor Opanschi, în prezent consilier pe probleme de religie al premierului, și europarlamentarul Maria Grapini.

Experiența aceasta este pentru primarul buzoian una de suflet și cu puternică încărcătură sufletească. Reamintim că Marian Mărgărit a primit distincția Ordinul „Dimitrie Cantemir” pentru promovarea culturii și limbii române, care  i-a fost  înmânată de președintele Republicii Moldova de atunci, Nicolae Timofti.

Impresiile primarului din Boldu de la această experiență unică, respectiv participarea la cele două evenimente de la Chișinău care aduc cultura la matcă și vorbesc despre rădăcinile sale românești, sunt puternice: „Într-un parfum literar deosebit, Congresul s-a desfășurat în Aula Academiei de Științe a Republicii Moldova. De fiecare dată, are loc o analiză profundă a operei eminesciene. Și de fiecare dată îmi spun: Ce luptă eroică, titanică au dus basarabenii pentru ca limba română <Limba vechilor cazanii> să rămână acasă, la ea în Basarabia!”.

Toate aceste experiențe vor face parte dintr-un viitor volum pe care primarul buzoian intenționează să îl realizeze. „O să scriu o carte pentru că este o experiență deosebită participarea noastră acolo”, spune primarul, mai ales că  fiul său Georgian va duce mai departe ștafeta tatălui, fiind un umanist convins. „Despre patrie, despre Eminescu, nu poți vorbi de ajuns niciodată, dar nici nu le poți separa, mai ales în Basarabia. Cei doi stâlpi pe care s-au sprijinit basarabenii în vremuri grele au fost Eminescu și  domnitorul Ștefan cel Mare. Au ținut trează conștiința națională și dorul de patria mamă. Lumea eminesciană este fermecătoare, muzicalitatea poemei este inegalabilă. Este o experiență unică pe care o trăiesc de fiecare dată când ajung în Basarabia”, spune, la rândul său, Georgian Mărgărit.

La această ediție a congresului, primarul Marian Mărgărit prezentat lucrarea „Manuscrisul muzical eminescian în exegeza criticului George Călinescu”. Apoi, împreună cu fiul său, au susținut la acest congres un recital pe versuri eminesciene: „O rămâi”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Mai am un singur dor”.

Cei doi oameni de cultură buzoieni s-au ridicat la înălțimea renumelui pe care și l-au creat, ei obișnuindu-ne  cu evenimente literare, muzicale de anvergură. Reamintim că „Imnul Buzăului”, aprobat în unanimitate de consilierii județeni, este o compoziție ce aparține acestui  longeviv primar al județului, cunoscut pentru talentul său artistic, care l-a scris cu drag față de Buzău, împreună cu fiul său, Georgian. Cei doi au mai compus și „Imnul satului românesc”, adoptat de peste 2.000 de sate din România, și de asemenea, le aparține și „Imnul eroilor din Valea Uzului”.

În ceea ce privește Sărbătoarea Limbii Române în Republica Moldova, reamintim că ea amintește de data de  31 august 1989 , când sub impulsul Marii Adunări Naționale de la 27 august 1989, s-a votat legea prin care limba română a devenit limbă oficială pe teritoriul Republicii, precum și legea care prevedea revenirea la alfabetul latin, iar începând din 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Academicianul Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de cultură de durată Congresul Mondial al Eminescologilor, formă importantă de coagulare și stimulare a eminescologiei, dar și de reînnoire a relațiilor cu cercetătorii din întreaga lume care și-au consacrat activitatea aprecierii și receptării operei și destinului marelui poet român Mihai Eminescu.