VIDEO | Buzăul vrea în Top 10 orașe neutre climatic și inteligente

Buzăul dorește să intre în Top 10 orașe neutre climatic și inteligente din România. A făcut demersuri și pași importanți pe acest drum în ultimii ani, iar o continuare firească a acestora ar fi acceptarea municipiului Buzău în M100, un proiect național prin care România își coordonează eforturile pentru a atinge țintele de neutralitate climatică asumate la nivel european. M100 este o Misiune Oglindă a Misiunii Uniunii Europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”, prin care orașele din România sunt ajutate în procesul lor de tranziție verde.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, și-a exprimat această intenție  în cadrul Conferinței M100 „Mirror Mission Cities Hub România”, ce a avut loc marți, 23 iulie, la sala „N. Constantinescu” și a argumentat ce anume ar face municipiul Buzău eligibil pentru a fi selectat în acest proiect: „La Buzău avem o mulțime de proiecte pentru a reuși să atingem obiectivul să fim neutri din punct de vedere climatic și, în același timp – cum este și titlul acestei caravane -, să devenim și oraș inteligent”, a spus primarul Constantin Toma care a adus în discuție  faptul că Buzăul are singura strategie – înaintea celei aprobate de Guvern -,  de tranziție, de trecere la economia circulară. „Buzăul și-a propus să devină centrul național al economiei citrculare. Suntem deja aici numai și prin faptul că avem la Buzău cel mai mare reciclator din Uniunea Europeană, grupul Green, care numai anul trecut a prelucrat peste 400.000 tone de PET. S-au mai extins pe 15 hectare pentru a mări capacitatea de reciclare și de electrocasnice, frigidere, aragazuri, becuri, telefoane etc.”, a spus Constantin Toma.

Primarul a făcut referire apoi la un alt proiect „verde” în premieră în țară care s-a implementat aici la Buzău. „Noi am inspirat toartă țara pentru că programul acesta PNRR pe școli verzi a plecat de la Buzău, iar acel ghid s-a scris după ce s-a întâmplat ca Școala nr. 11 din Buzău să devină prima școală circulară din România”, a mai spus primarul municipiului Buzău.

O recunoaștere importantă a demersurilor pe care municipiul Buzău le face pentru a deveni un oraș verde a venit și pe plan extern: „Am luat premiu și de la francezi, locul I, iar Germania  – Ministerul Federal al Mediului Schimbărilor Climatice și Siguranței Nucleare  -, ne-a finanțat un concept de tranziție a Buzăului la economia circulară, pe care am început să-l aplicăm”.

Dintre pașii înregistrați de Buzău către economia circulară unul a fost remarcat și de ministrul Cîmpean chiar de cum a pășit în Palatul Comunal: „Am vorbit cu domnul primar și un punct forte este drumul parcurs către economia circulară, însă sunt și proiecte internaționale pe care Buzăul le are deja și cred eu vor cântări în procesul de selecție al celor zece orașe. Am văzut centrul (n.r., orașului); vă felicit, domnule primar! Arată foarte bine; este pietonal și lucrurile merg într-o direcție bună”, a spus Ovidiu Cîmpean, coordonatorul M100, Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), prezent la conferință. „Am blocat centrul, domnule ministru, și avem primul sistem de management inteligent al traficului funcțional din întreaga țară. Povestea cu semafoarele inteligente, la Buzău funcționează”, a detaliat primarul ideea spațiului pietonal și lucrurile inteligente care duc în direcția transformării municipiului într-un oraș verde.

În completarea proiectelor legate de recuperarea materiilor prime prin reciclare, Buzăul se pregătește să devină unul dintre orașele verzi ale țării și prin alte măsuri ce vizează spațiile verzi, măsuri pentru care s-au făcut deja pași importanți. „Buzăul și-a propus să devină cel mai  verde oraș din România. În momentul acesta avem 31 metri pătrați spațiu verde de locuitor, ceea ce ne situează în prima parte a orașelor verzi din România. Ne-am propus  să plantăm foarte mult, mai ales în aeralul acesta, <Natura 2000>. Canalul Iazul Morilor este integrat în arealul <Natura 2000>. Vom reabilita în întregme canalul Iazul Morilor pe 20,3 kilometri și îl vom pune la treabă din punct de vedere a mai mult verde”, a punctat primarul măsurile ce țin de mărirea suprafețelor verzi. La acestea se adaugă și cel privind transformarea pădurii Crâng în parc, în jur de 200 hectare.

În cadrul conferinței,  primarul Constantin Toma a vorbit și despre proiectul pilot, unicat, de asemenea, la nivelul țării, pe care dorește să-l implementeze la Buzău. Este vorba, spune primarul, despre „un proiect pilot prin care să utilizăm cele 10 milioane metri cubi apă uzată, și, de fapt, 12 milioane de metri cubi, după ce se vor finaliza investițiile care se fac în stații de epurare de pe lângă municipiul Buzău; acea apă uzată va ajunge tot aici la stația de epurare oraș. Dorim să folosim această apă uzată pentru irigații după modelul Israelului în primul rând, dar mai sunt o mulțime de state extrem de importante la nivel mondial: SUA, China, India, Spania”.

Finanțare de  1 miliard de euro pentru zece orașe selectate

Selecarea Buzăului în cele zece orașe ar însemna acces la sume importante pentru proiectele desfășurate. Despre ce finanțare este vorba a vorbit ministrul secretar de stat Ovidiu Cîmpean. „Este o caravană pe care am pornit-o de la nivel național și eu sper ca municipiul Buzău să participe la această competiție pentru a fi selectat în M100. Noi ne propunem să producem o schimbare sistemică în orașe să orientăm orașele către un viitor sustenabil, verde, pentru că acest lucru aduce beneficii în foarte multe domenii: creșterea calității vieții, o sănătate mai bună o eficiență. Pregătim orașele și pentru a fi rezistente la schimbările climatice pe care le vedem cu toții în zilele de astăzi. Invităm toate administrațiile locale ale orașelor care au peste 50.000 de locuitori, care sunt eligibile pentru a participa la această competiție, și prezentăm misiunea UE de 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic pe care noi o replicăm în România. Noi pregătim o finanțare de un miliard de euro pentru aceste 10 orașe care vor fi selectate în  misiunea M100 pentru a finanța planurile lor de acțiune climatică, planurile de investiții aferente pentru a produce o schimbare sistemică la niveulul întregului oraș”, a spus ministrul.

Oficialul a făcut precizarea că selecția va fi asigurată de un juriu internațional: „Unul dintre atuurile M100 în România este juriul complet internațional european de prestigiu. Sunt experți din Germania, din Franța, Spania, Suedia, care vor analiza cu atenție și vor asigura un tratament egal pentru fiecare oraș care participă în această misiune. Eu sper ca cele 10 orașe care vor fi selectate să își asume o ambiție de a atinge neutralitatea climatică până în 2035. Iar noi, de la Guvern, din comitetul interministerial pe care l-am înființat cu acest scop să sprijinim cu finanțare, cu exemple de bune practici, cu schimburi de expoeriență între orașe din România și orașe din Vestul Europei și nu numai, astfel încât  să construim un viitor mai bun pentru cetățenii noștri”.

Juriul se va întruni la București. Peste o lună va analiza toate aplicațiile depuse, iar jurizarea se va face  între 15 septembrie și 15 octombrie, iar pe 29-30 octombrie va fi organizat un eveniment în care MIT va anunța cele 10 orașe care se vor alătura M100.  Vor fi luate în calcul toate criteriile de eligibilitate pentru selectarea orașelor și va conta, spune ministrul, „drumul care a fost făcut până acum de orașe, pașii în direcția de a deveni sustenabile, dar și ambiția de viitor; ne vom uita la ce s-a făcut până acum, dar și ce își propun orașele, astfel încât să asigurăm o dezvoltare urbană sustenabilă în folosul cetățenilor”.

Ce este M100

M100 simbolizează angajamentul pentru o viziune mai largă – una care se extinde dincolo de limitele acestor orașe și care își propune să creeze o undă de sustenabilitate și inovare pe întreg teritoriul țării. M100 este o replică a misunii de 100 de orașe neutre din punct de vedere climatic la nivel european. Este o misiune a Comisiei Europene din care fac parte și trei orașe din România.

Înființat de Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, M100 este coordonat de Ovidiu Cîmpean, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), iar secretariatul este asigurat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Parteneri în proiect sunt și UrbanizeHub, Ordinul Arhitecților din România (OAR), Norwegian University of Science and Technology (NTNU), Nordic Edge și RANNIS – Icelandic Center of Research.

În centrul strategiei României de a îndeplini obiectivele Misiunii UE se află M100, hubul național proiectat pentru a sprijini și amplifica eforturile celor trei orașe românești (Cluj-Napoca, Suceava și București – Sectorul 2) care fac parte deja din  Misiunea Orașelor, hub lansat oficial pe 18 decembrie 2023. Astfel, pe lângă cele trei orașe din Misiunea Orașelor, M100 își propune să extindă suportul și către zece alte orașe din România care vor să atingă neutralitatea climatică, încurajând astfel un parcurs colectiv și coerent către un orizont mai verde.