Luni, începând cu ora 10.00, Blocul Naţional Sindical (BNS) și cele 29 de federaţii afiliate a organizat un mare miting în faţa Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă şi cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”. Protestul a fost urmat, începând cu ora 12.00, de un marș către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) şi Ministerul Finanţelor (MF). Motivul acestor proteste este îngrijorarea profundă a sindicaliștilor BNS față de modificările legislative care au plasat povara fiscală asupra salariaților, începând cu anul 2018.
„Obiectivul acestui protest este reducerea fiscalităţii pe muncă în România. Cerem, în acest mod, respect pentru muncă şi cei care muncesc! În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflați în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă în ceea ce priveşte dialogul social! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989”, precizează reprezentanţii BNS.
Blocul Național Sindical atrage atenția asupra faptului că România este singura țară din Uniunea Europeană și din lume în care contribuțiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate în spatele salariaților. Astfel, contribuția la sănătate și cea la sistemul de pensii s-au dublat pentru angajați, în timp ce pentru angajatori s-au redus la zero. Impactul acestor schimbări se resimte într-un mod dramatic în rândul populației. România înregistrează a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din UE în 2023, conform datelor Eurostat, iar doar 69 la sută dintre românii cu vârsta între 20 și 64 de ani lucrează.
Aurelian Manu, liderul BNS Buzău, a declarat pentru OPINIA că „angajații români asigură 69 la sută din veniturile totale ale fondului de asigurări de sănătate, în timp ce statul român asigură cea mai slabă finanțare pentru sistemul obligatoriu de asigurări de sănătate din Uniunea Europeană. Salariații din România nu mai pot duce această povară prin care plătesc aproape jumătate din veniturile obținute pentru servicii cu adresabilitate universală”. Totodată, din cauza lipsei de perspective și a condițiilor precare în care se desfășoară viața în țară, mulți tineri sunt tentați să caute oportunități în alte țări, mai spune liderul sindical buzoian.
Potrivit datelor BNS, în 2023, din cei 7,7 milioane de români ocupați, doar 5,6 milioane au plătit contribuții de asigurări sociale. Restul de 2,1 milioane de persoane ocupate nu au plătit contribuții, deși, în unele cazuri, au beneficiat de prestații. Calitatea prestațiilor de protecție socială este una foarte scăzută, iar speranța de viață sănătoasă este mult sub media europeană. „În contextul în care aproximativ 24 la sută dintre pensionarii din România sunt beneficiari de pensie minimă, transferurile sociale reuşesc într-o mică măsură să reducă riscul de sărăcie. Comoditatea administraţiei fiscale şi capacitatea unor categorii socio-profesionale de a obţine un tratament preferenţial în timpul vieţii active au condus la situaţia actuală, în care o pondere redusă a lucrătorilor din România trebuie să-şi asume un cost semnificativ pentru finanţarea unui sistem de protecţie socială de care se beneficiază aproape universal. Cu alte cuvinte, în loc să lărgească baza de impunere, statul român preferă să ia mult de la cei corecţi”, subliniază sindicaliştii.
Trebuie menționat că în România sunt aproximativ 16,3 milioane de persoane asigurate care beneficiază de servicii medicale, la care se adaugă aproximativ 3,7 milioane de persoane neasigurate ce beneficiază de pachetul minimal de servicii. 5,2 la sută din români nu au avut în ultimul an acces la asistență medicală din motive ce țin de finanțare, liste de așteptare prea lungi sau distanța față de o unitate medicală. Situația se deteriorează de la un an la altul, procentul fiind dublu față de media europeană.
Din cei 16,3 milioane de asigurați, aproximativ 3,6 sunt copii sub 19 ani și peste 4,8 milioane persoane au vârste peste 60 ani. Din aproape 8 milioane de persoane cu vârste între 19 și 60 ani, aproximativ 6 milioane au plătit contribuții la sistemul de asigurări de sănătate. Mai puțin de 6 milioane de angajați asigură aproximativ 70 la sută din finanțarea serviciilor medicale pentru 16 milioane de persoane asigurate și alte 3 milioane de persoane, beneficiari de pachete minimale. Dacă avem în vedere că 20 la sută din veniturile încasate de FNUASS sunt transferate către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale, atunci, în fapt, putem reține faptul că salariații asigură aproximativ 88 la sută din cheltuielile cu serviciile medicale decontate din FNUASS.
„Blocul Național Sindical informează că, în urma protestului organizat astăzi, 13 mai 2024, o delegație a BNS, condusă de președintele confederației, Dumitru Costin, a fost primită la consultări de către o echipă din Ministerul Finanţelor, condusă de secretarul de stat Daniela Pescaru. În cadrul întâlnirii, delegația BNS a solicitat echipei MF măsuri privind reducerea fiscalității pe muncă și demararea de urgență a unei reforme fiscale, în care să fie implicate și consultate inclusiv sindicatele și patronatele. De asemenea, delegația BNS a transmis echipei MF îngrijorările cu care se confruntă confederația în ceea ce privește creșterea datoriei publice și în ceea ce privește posibilele semnale din spațiul public legate de stabilirea unor viitoare cote pentru impozitele pe venit sau pentru impozitare progresivă. Blocul Național Sindical mulțumește reprezentanților Ministerului Finanțelor pentru deschidere și implicare alături de care am convenit că discuțiile vor continua în perioada următoare”, a mai precizat pentru OPINIA liderul BNS Buzău, Aurelian Manu.
