Profesorul Merito Cătălin Zaman, director al Școlii Gimnaziale „Învățător Nicolae Ispas” din satul Clondiru, comuna Ulmeni, a oferit pentru cititorii ziarului OPINIA câteva repere pe marginea subiectelor pe care copiii le-au primit luni la Evaluarea Națională, în proba de Limba română.
Așa cum face în fiecare an, și acum a fost alături de toți copiii care s-au pregătit pentru proba de Limba română și a oferit sfaturi și recomandări, a răspuns la întrebările venite din partea elevilor și a părinților până în ultima clipă, adică până duminică seară.Și nu este vorba numai de copiii din Clondiru, ci de copii din toată țara, care i-au scris pe email. Toți cei care i-au trimis întrebări referitoare la modalități de rezolvare a unor subiecte au primit răspunsuri. În plus au primit și recomandări din partea cadrului didactic care i-ar fi putut ajuta astăzi, dacă ar fi ținut cont de ele. „În sfaturile pe care le-am dat ieri pe pagina mea, le subliniam faptul că „voștri” și „noștri” se scriu cu un „i” întotdeauna. Unul dintre subiecte a fost acesta”, spune profesorul, care chiar dacă nu a avut în acest an clasa VIII-a, i-a ajutat pe toți cei care au dorit să își clarifice toate problemele înainte de examen.
În primul rând, spune profesorul, elevii de clasa a VIII-a care au susținut astăzi Evaluarea Națională la Limba română ar fi trebuit să citească cu atenție și fără grabă cele două texte date, pentru a nu pierde „în mod gratuit” punctele la primele cinci exerciții. „Pentru primele cinci exerciții toate răspunsurile se găseau în text. Aceste exerciții nu au constiuit o noutate pentru copii. Ei trebuiau să parcurgă textele și, pe măsură ce vedeau cerințele, se întorceau la text și găseau răspunsurile în acolo. Ei s-au mai întâlnit cu acest tip de cerințe și în modelele de antrenament publicate de Ministerul Educației”, precizează profesorul de Limba română.
La exercițiul numărul șase, spune profesorul Cătălin Zaman, se cerea caracterizarea personajului sau mijloace de caracterizare. „Aici au cerut figuri de stil. Într-unul din textele de antrenament erau și figuri de stil. Ministerul a făcut subiecte pentru Evaluarea Națională conform a ceea ce a oferit copiilor de-a lungul anului trecut în textele de antrenament, de aceea, elevii au avut model și pentru acest subiect”, spune profesorul de Limba română.
În ceea ce privește exercițiile nr. 7,8 și 9, profesorul Cătălin Zaman spune că sunt cele de care se tem copiii, „pentru că e vorba de un pic de creație acolo”.
La textul cu asociere, elevii au primit un basm de Ioan Slavici. „Se puteau orienta foarte frumos către un alt basm. Pentru că era vorba de o fată săracă ce parcurge un drum, care pornește într-o călătorie, ne spune profesorul, elevii puteau să facă asociere, spre exemplu, cu <Fata babei și fata moșului>, care propune același model. Fiind săracă, tatăl o trimite în lume ca să își facă un rost. Exact același lucru îl face și fata din textul lui Slavici. La capitolul acesta al asocierii cu un alt text aveau variante mult prea simple. Modelul fiind basm, te duci automat cu gândul la alte basme care propun același subiect.Pe partea de gramatică au fost subiecte accesibile. Un elev care s-a pregătit nu are voie să nu ia o notă foarte bună. Un subiect care ar fi putut crea ceva dificultăți elevilor în a obține nota maximă era, spune profesorul de Limba română, cel care le cerea forma adjectivului <drag>, feminin plural și răspunsul era <dragile> și nu <dragele>, așa cum mulți s-ar fi putut păcăli. Acesta a fost singurul mai deosebit care apare pe partea de gramnatică”, precizează profesorul Cătălin Zaman. Acest subiect era notat cu un punct. Fără acest subiect rezolvat, punctajul ar fi de 9.90.
Citește în OPINIA de marți rezolvarea subiectelor
