Top 5 metode pentru cultivarea legumelor sănătoase

Indiferent dacă sunt cultivate în grădină, în seră sau pe câmp, legumele au nevoie permanent de protecție împotriva diferiților agenți patogeni care stau la baza bolilor specifice acestor plante.
Bolile sunt provocate în general de ciuperci parazite, însă există și o serie de virusuri și bacterii care pot crea astfel de probleme, dacă nu sunt ținute sub control.
Din fericire, există mai multe metode prin care culturile de legume pot fi protejate de boli, iar pe parcursul acestui material vei afla care sunt cele mai importante dintre ele.
Administrarea de îngrășăminte foliare
Îngrășămintele foliare pot fi considerate un fel de suplimente alimentare pentru plante, întrucât conțin elemente nutritive disponibile în cantități foarte mici în sol. Este vorba de microelemente, care contribuie la stimularea sistemului imunitar al plantelor, alături de îngrășămintele principale și cele secundare.
Îngrășămintele foliare se aplică direct pe plante și sunt absorbite prin frunze, ceea ce face sa substanțele nutritive să ajungă mult mai ușor în țesuturile vegetale și să acționeze mai rapid, în comparație cu nutrienți absorbiți din sol, prin rădăcini.
Pentru a obține o producție calitativă cu îngrășăminte foliare, trebuie să ții cont de faptul că acestea sunt un supliment folosit doar pentru a completa aportul nutrițional al îngrășămintelor de bază și nicidecum pentru a le înlocui în totalitate pe acestea.
Tratamentele cu fungicide
Spuneam mai devreme că bolile specifice culturilor de legume sunt provocate de diferiți agenți patogeni, astfel că o altă metodă importantă de protecție constă în folosirea unor produse care să acționeze direct împotriva acestora.
Aceste produse se numesc fungicide și au un rol esențial atât în ceea ce privește prevenirea bolilor, cât și în stoparea evoluției acestora.
Astfel, fungicidele de contact acționează pe suprafața plantelor, având doar rol de protecție împotriva agenților patogeni care ajung pe părțile vegetale.
Există și fungicide sistemice, care acționează și în scop curativ, fiind absorbite în țesutul vegetal și oprind evoluția bolilor deja instalate. De asemenea, acestea au și rol de protecție, ajutând totodată plantele să se refacă după atacurile agenților patogeni.
Îndepărtarea buruienilor
Buruienile crescute în exces devin un mediu favorabil pentru apariția bacteriilor și ciupercilor, care pot astfel să migreze către plantele de cultură. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care buruienile trebuie îndepărtate din culturile de legume, iar cea mai eficientă metodă în acest sens o reprezintă tratamentele cu erbicide.
Erbicidele sunt substanțe chimice care acționează selectiv, atacând doar buruienile și neavând niciun efect negativ asupra plantelor de cultură.
E drept că există și erbicide totale, care distrug orice urmă de vegetație, însă acestea nu se administrează niciodată în culturile agricole.
Combaterea dăunătorilor
Dacă buruienile reprezintă un mediu propice pentru dezvoltarea agenților patogeni, insectele constituie un important vector de transmitere. Sporii ciupercilor și microorganismele care provoacă boli sunt transportate de insecte de la o plantă contaminată la o alta sănătoasă, iar de multe ori, bolile nu se transmit doar în cadrul aceleiași culturi.
Așadar, infestarea culturilor cu insecte poate atrage după sine și apariția unor boli, motiv pentru care se impune folosirea de soluții insecticide pentru protejarea plantelor.
Tratarea semințelor
Pericolul contaminării apare încă din perioada de germinare, fiind datorat numeroaselor bacterii din sol. Pentru a evita riscul de îmbolnăvire incă din această fază, este important ca semințele plantate să fie tratate în prealabil cu substanțe care să le confere mai multă rezistență față de microorganismele prezente în sol.
Este de preferat ca tratamentul semințelor să se aplice în același an în care se înființează cultura, cu 2-3 săptămâni înaintea însămânțării.
Cele mai bune rezultate le vei obține punând în aplicare toate aceste metode și respectând întocmai specificațiile din prospectul care însoțește fiecare produs folosit pentru protejarea culturilor.



