Fără grădină botanică în Crâng

„Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”, după cum zice o veche zicală românească. Se pare că așa s-a întâmplat și în cazul unor planuri legate de Parcul Crâng. După ce pădurea a intrat în administrația Primăriei Buzău luna trecută, Constantin Toma a anunțat o serie de planuri îndrăznețe de reabilitare a celui mai mare parc din oraș și de transformare într-unul spectaculos, comparabil cu cele europene.

Primarul Buzăului plă­nuia să înființeze în parc o grădină botanică, demers susținut de cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene. „În legă­tură cu Crângul avem acest vis: să facem aici o adevărată grădină botanică. Cu alei dedicate pentru diverse flori și copaci. Cum ar fi, să avem Aleea Narciselor, Aleea Margaretelor, Aleea Trandafirilor etc. Eu și colegii mei de la Stațiunea de Cercetare ne vom implica. Va fi ceva frumos, dar și educativ, pentru copiii Buzăului”, spunea cerce­tătorul buzoian în urmă cu câteva luni.

Planurile au fost date peste cap însă, iar prin protocolul de predare-primire a pădurii Crâng, municipalitatea este obligată să „respecte regimul silvic”, ceea ce se traduce prin faptul că acest areal nu permite înființarea unei gră­dini botanice. „Sunt ­pro­bleme de detaliu în momentul acesta. Vom vedea ce vom face acolo, ce avem voie și ce nu, pentru că noi trebuie să păstrăm specificul forestier al acestei viitoare păduri-parc”, spune primarul Buzăului.

Cu toate acestea, Constantin Toma nu renunță total la idee, ci spune că va căuta soluții, împreună cu Costel Vînătoru, pentru a beneficia, totuși, de resursele Băncii de Gene și pentru a face din Crâng un parc spectaculos, așa cum ­me­rită. „Nu vom putea face prea multe lucruri. Poate este bine și așa. Bineînțeles, va trebui să beneficiem cât putem de mult de ceea ce înseamnă Banca Națională de Gene pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice, condusă de Costel Vână­toru. Împreună cu dumnealui, cu siguranță vom iniția și alte proiecte pentru îmbună­tățirea acestei păduri”, a mai declarat Toma.

Și Crângul va beneficia de bugetul generos al municipiului

De bugetul generos de anul acesta al municipiului Buzău va beneficia și Parcul Crâng, fiind cuprinse două studii importante pentru proiectele viitoare. Lucrurile s-au pus deja în mișcare, iar proiectele de transformare a pădurii trebuie finalizate în cinci ani, după cum prevede hotărâ­rea adoptată în luna ia­nua­rie.

Actul normativ mai pre­vede și ca Primăria Buzău să administreze pădurea prin intermediul unui acord încheiat cu un ocol silvic. Cele mai multe obligații prevăzute în document se referă la regimul acesteia, iar prevederile sunt stipulate în Codul Silvic. Ulterior, municipalitatea trebuie să treacă suprafața în patrimoniul public al municipiului, fără să aibă dreptul de a o muta în domeniul privat. Astfel, autori­tățile locale trebuie să ­evi­den­țieze preluarea supra­feței respective în patrimoniul public al municipiului Buzău, să asigure elaborarea ­stu­diu­lui de fundamentare pentru suprafața de fond forestier încadrată în categoria corespunzătoare și să-l depună, în vederea aprobării la comisia tehnică de avizare pentru silvicultură, în termen de doi ani de la data aprobării transmiterii. Apoi, este interzisă trecerea terenurilor din proprietatea publică în proprietatea privată a municipiului Buzău, prin hotărâre a consiliului local.

„Am prins aici (în bugetul local, n.r.) două studii foarte importante: un amenajament, respectiv, o fotografie la zi a ceea ce înseamnă starea arborilor din pădurea Crâng, astfel încât, să putem să îi marcăm pe cei uscați, imediat ce vom avea acest studiu. În același timp, suntem obligați de lege să creăm, în maxim doi ani de zile, un studiu de fundamentare, pentru a transforma această pădure în pădure-parc. În paralel cu aceste două studii, am mai comandat, prin acest buget local, un alt studiu de ­fe­zabilitate, proiect tehnic, pentru a putea atrage cât mai mulți bani europeni, astfel încât, cu replantările și cu plantările de mărire a Crângului, să ajungem unul dintre cele mai mari păduri-parc urbane din România și din Uniunea Europeană”, spunea primarul Buzăului, în urmă cu două săptămâni.

În cazul în care pe suprafața de fond forestier administrată nu sunt executate amenajările prevă­zute de studiul de specia­litate în termen de cinci ani, aceasta revine în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Națio­­nale a Pădurilor-Romsilva. Res­ponsabilitatea de a mo­nitoriza respectarea angajamentelor revine celor de la Garda Forestieră Focșani.