Ce mărgăritar îi lipsește lui Adrian Mocanu de la tichie

Plasarea organizației jude­țe­ne a Partidului Național Li­beral în ,,echipa câștigătoare” a fostului premier Florin Cîțu a fost, se pare, cea mai proastă decizie politică luată de președintele PNL Buzău, Gabriel Avră­mescu. Spunem acest lucru întrucât poziția sa este pusă sub semnul între­bării, dat fiind că liderul național liberal a promis, în cadrul unor negocieri preliminare legate de o eventuală fuziune cu Partidul Mișcarea Populară, că funcția de preșe­dinte al PNL Buzău va fi ocupată de un membru PMP, nimeni altul decât ­li­derul județean al acestei formațiuni politice, fostul ­de­putat Adrian Mocanu. Acesta ar fi, de fapt, ultimul mărgăritar care lipsește tichiei lui Mocanu, care are un palmares impresionant de partide prin care a trecut din momentul debutului carierei sale politice: PSD-UNPR-PSD-PSRo-PMP-ALDE-PMP.

Bineînțeles, până la acel moment este cale lungă, însă suficient de scurtă ca momentul alegerilor parlamentare din 2024 să îl prindă pe Adrian Mocanu în fruntea PNL Buzău și să îi asigure un nou mandat de parlamentar după eșecul din 2020, când Partidul Mișcarea ­Po­pulară nu a întrunit scorul necesar accederii în legislativ. Mai precis, deocamdată PMP este condus de un președinte statutar ales, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, deloc favorabil fuziunii prin absorbție cu Partidul Național Liberal. În schimb, un grup coagulat în jurul fostului ­li­der național, europarlamentarul Eugen Tomac – de numele căruia de leagă dezastrul electoral din decembrie 2020 -, încearcă din răsputeri răsturnarea lui Diaconescu, tocmai pentru a-și crea culoar unificării. Și, bineînțeles, Mocanu nu putea să lipsească dintr-o structură pusă pe scandal și pe lovituri de palat; mai mult, el se află într-atât în grațiile lui Tomac încât acesta, care a negociat deja cu Cîțu ca un număr de cinci organizații din țară să fie conduse, după fuziune, de membri ai Partidului Mișcarea Populară, l-a inclus pe traseistul buzoian pe lista câștigătorilor fotoliului de lider PNL.

În acest timp, actuala conducere a organizației județene a Partidului Națio­nal Liberal, și ea statutar aleasă, așteaptă să culeagă roadele afilierii la ,,echipa câștigătoare” și să afle pe propria piele cum aplică Florin Cîțu caragieleana sintagmă ,,iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători” pe buzoienii care l-au părăsit fără să clipească pe Ludovic Orban. Și nu greșește prea mult, pentru că dinspre sediul din spatele Hotelului Pietroasa adie un vânt de primăvară către nou formata grupare din jurul premierului Ciucă.

Spre aducere aminte

Doi dintre tovarășii de luptă ai lui Adrian Mocanu în campania de detronare a liderului PMP Cristian Diaconescu sunt, cum spuneam, europarlamentarul Eugen Tomac, dornic să revină pe funcția de președinte și să gireze fuziunea prin absorbție cu PNL, dar și liderul organizației Mureș, Marius Pașcan. Să ne reamintim ce spuneau cei doi în momentul în care Mocanu și grupul din jurul său întorceau spatele PMP pentru a migra în ALDE.

Marius Pașcan: ,,Câtă vreme nu ai un echilibru moral interior elementar, nu ai cum să pretinzi să faci politică, pentru că politică nu faci pentru tine. Se presupune că în viața ta personală ești un om echilibrat, un model, ești un reper și le transmiți celorlalți, din postura identității tale care este absolut meritorie, le exporți experiență, bunăstare, ceea ce ai reușit să acumulezi în viața ta interioară le dai po­zitiv celorlalți, or nici nu știu nici ce vorbesc de azi pe mâine. Ce să le transmită pozitiv celorlalți? Ce reper identitar poți să reprezinți? Poate unul al ticăloșiei, al mârșăviei morale care abundă din păcate în politică și în Parlamentul României. Dar, de asemenea oameni trebuie scăpat, ei trebuie îndepărtați de politică, pentru că sunt toxici”.

Eugen Tomac: ,,Am muș­cat și noi din acest măr al trădării, în sensul că am avut doi oameni care au venit la Partidul Mișcarea Populară plângând, Mocanu și Bădulescu, care stăteau pe scări și se rugau de mine să îi pun pe liste, pentru că nu îi mai primea nimeni, pentru că le era cunoscută faima. Am fost ge­neroși, i-am primit, au promis că vor fi niște colegi onești, dar unde nu există caracter nu dă nici Dumnezeu. Prin urmare, cine le-a dat un curcan mai gras, cu acela au plecat”. 

Același Tomac, la reveni­rea lui Mocanu în PMP: ,,Îl ­res­pectăm atât de mult (pe Adrian Mocanu, n.r.), încât l-am iertat! Poli­tica, știți care este treaba cu poli­tica? Ce am avut pe suflet de spus, i-am spus și prietenului meu, domnul Bădu­lescu, și domnului președinte Mocanu; însă eu mă bucur că au ajuns la această concluzie, căci este vremea evaluărilor, și au venit înapoi acolo unde s-au simțit cel mai bine (…) Sigur că declarațiile pe care le faci la supărare sunt ca în familie: te mai cerți, dar seara tot te duci și bați la ușă: <Ne­vastă, mă primești înapoi?>. Așa este și în politică: dacă avem obiective comune și interese comune și credem că putem face împreună mult mai multe pentru comunitate, strângem rândurile”.