Preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a transmis, luni, că la 163 de ani de la Unirea Principatelor, „românii au nevoie mai mult ca oricând de unitate şi de stabilitate” și că „dezbinarea nu ne va salva în aceste momente dificile”. 
„La 163 de ani de la Unirea Principatelor, românii au nevoie mai mult ca oricând de unitate şi de stabilitate! Românii au nevoie de fapte şi decizii corecte care să demonstreze că le suntem alături. Dezbinarea nu ne va salva în faţa provocărilor economice, sanitare şi de securitate, ci tocmai idealurile care i-au animat pe unioniştii de la 1859 şi care încă îi mai animă pe români! La mulţi ani, dragi români”, a transmis Marcel Ciolacu.
Ministrul Culturii, senatorul Lucian Romașcanu, președintele organizației județene a Partidului Social Democrat, afirmă că 
„prima unire a fost cea culturală, datorată limbii și simțirii comune”: „Nimic nu s-a putut și nu se poate realiza fără fundamentarea acțiunilor politice pe dorințele poporului, pe idealuri naționale, pe determinare și resposabilitate. Astăzi, mai mult ca oricând, înțelegem cât de important este să sărbătorim împreună, să onorăm România în fiecare zi și să fim recunoscători pentru toți cei care au avut înțelepciunea, de-a lungul istoriei, să facă din identitatea națională principalul lor reper în orice acțiune au defășurat pentru acest popor”, adaugă Romașcanu.
Președintele organizației județene a Partidului Național Liberal, deputatul Gabriel Avrămescu, susține că România are nevoie de un nou om politic de orientare liberală precum Mihail Kogălniceanu: „<Votul de la 24 ianuarie a fost o sublimă protestaţie în contra hotărârii acelora ce au vrut să ţie despărţite două ramuri ale aceluiaşi copac, două fiice ale aceleaşi mume>, spunea Mihail Kogălniceanu, fost ministru al Afacerilor Externe al României, un mare gânditor, un vizionar și mai ales un liberal care a folosit diplomația în interesul transformării României moderne. 
Cu toții știm că mica unire s-a înfăptuit sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, însă Unirea Principatelor între anii 1837-1859 era, pentru Kogălniceanu, o <religiune politică a naţiunii române>.
Acest gând este confirmat încă din 1857, în şedinţa Adunării ad-hoc a Moldovei când Mihail Kogălniceanu zicea: <Luând în privire că dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hrănită de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru că în Moldova şi în Valahia suntem acelaşi popor omogen, identic ca nici un altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi legi şi obiceiuri, aceleaşi temeiuri şi aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri în trecut, acelaşi viitor de asigurat şi, în sfârşit, aceeaşi misie de îndeplinit…>.
Liberalul Mihail Kogălniceanu este unul dintre luptătorii anti-ruși, unul dintre apărătorii Republicii Moldova și unul dintre politicieni activi și vocali în ceea ce privește unirea Basarabiei cu Patria-mamă.
Cred că România are, astăzi, nevoie de un <Kogălniceanu>, din nou!”, a transmis Avrămescu.
Președintele organizației municipale a Partidului Național Liberal, senatorul Vlad Pufu, 
a scris pe Facebook că momentul Micii Uniri trebuie „onorat cu bucurie”: „Aniversăm azi împlinirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române. E un moment pe care trebuie să-l onorăm cu bucurie, pentru că unirea Moldovei și Munteniei a constituit primul și cel mai important pas către desăvârșirea României de azi. Oamenii de stat ai acelor vremuri, în frunte cu Alexandru Ioan Cuza, au pus bazele României moderne. Să petrecem, așadar, cu bucurie, această zi națională. La mulți ani, români de pretutindeni!”.
În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate – la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească -, diplomaţii români ai acelor timpuri au obţinut, prin eforturi intense şi demersuri profesioniste abile, recunoaşterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepţional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza. Doi ani mai târziu, unirea politică şi administrativă deplină a ţării era, de asemenea, recunoscută la nivel internaţional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne.
