Buzoianul Alex Dima, între cer şi pământ, la Meteora

Buzoianul Alex Dima, unul dintre cei mai buni reporteri, care s-a remarcat prin reportajele şi anchetele sale săptămânale de la PRO TV, relatează pe pagina sa de Facebook experienţa pe care a trăit-o în călătoria sa la Meteora, un loc ce face parte din patrimoniul UNESCO, care înseamnă în limba greacă „mijlocul cerului”, „suspendat în aer” sau „sus în ceruri”. Călătoria sa aici, în aceste locuri încărcate de spiritualitate, poate avea legătură cu preocuparea sa iniţială de a deveni preot, pentru că a terminat Seminarul Teologic din Buzău. Visul său era acela de a deveni preot, dar s-a răzgândit pe parcurs. A predat Religia la o şcoală din Bucureşti timp de un an, dar se pare că atunci acest lucru nu s-a potrivit. „Acum i-a venit vremea” acestei poveşti de la Meteora, mărturiseşte Alex Dima într-o postare pe pagina sa de socializare.

„Meoteora îţi dă fiori de cum o zăreşti, de la vreo 30 de km distanţă pe şoseaua care vine înspre mare prin câmpia Tesaliei. Stâncile dăltuite, de sute de metri înălţime au devenit casa pentru pustnici în jurul anului 1000. În timp s-au construit 24 de mănăstiri din care au rămas 6, adevărate bijuterii suspendate între cer si pământ: Marele Meteor, Sfântul Ştefan, Varlaam, Sfânta Treime, Roussanou, Sfântul Nicolae. Dacă nu aţi ajuns în acest loc până acum, trebuie musai să păşiţi măcar o dată în viaţa aici. Se ajunge cu maşina, mănăstirea Sfântul Ştefan e foarte accesibilă, la restul e ceva de urcat, cel mai mult, la Sfânta Treime. Noi ne-am rezervat două zile pentru Meteora dar ne-am promis ca o să ne întoarcem. Trebuie văzut şi explorat în linişte acest spaţiu care cândva a fost o deltă. Când apele s-au retras au rămas stâncile alcătuite din sedimente, înalte de până la 400 de metri. Locul îţi taie pur si simplu respiraţia! Acum se ajunge pe scări şi culoare săpate în stâncă, pe vremuri însă se foloseau scripeţi şi scări. Generaţii întregi au lucrat la ridicarea acestor locuri şi e greu de imaginat câtă muncă a fost depusă acolo. Se foloseau saci de plasă pentru ridicarea călugărilor, bagajelor şi a pelerinilor”, scrie Alex Dima. Mai multe despre această călătorie aici



