FOTO | Cum arată radiografia consumului de droguri în pandemie realizată de psihologul buzoian Monica Săcuiu de la Centrul Antidrog

Tinerii, adolescenții și chiar și copiii în ultima vreme formează o populație vulnerabilă la consumul de droguri, pentru că, spun psihologii, sunt mai receptivi la experiențe noi și extreme decât alte categorii de ­po­pulație. Această vulnerabi­litate a adolescenților la consumul de droguri pare să fie strâns legată și de faptul că acestea au devenit accesibile, iar consumul lor este asociat deseori cu presiunea exercitată de grupul de prieteni. Cu toate acestea, anturajul nu forțează pe nimeni să ia o decizie în favoarea consumului de droguri, presiunea grupului constituind vulnerabilitate, spun specialiștii, în special pentru cei care nu sunt integrați, care au probleme emoționale și nu au suport familial.

Despre problema consumului de droguri în rândul adolescenților și al tinerilor s-a discutat recent în cadrul unui eveniment „Momentum”, cu tema  „Adicții. Între tentație și realitate”, organizat de Asociația „Împreună pentru buzoieni”.

Cea care a vorbit la acest eveniment despre cauzele consumului de droguri, semnele după care un părinte sau oricare alt apropiat ar putea recunoaște consumul la un tânăr, dar și despre miturile vehiculate, în special de dealeri, cu privire la consumul de droguri, este Mo­nica Săcuiu, inspector de specialitate, psiholog în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Buzău și formator în cadrul proiec­telor naționale antidrog implementate în instituțiile de învățământ de către Agenția Națională Antidrog. Specialistul CPECA Buzău Monica Săcuiu are o experiență în psihologia clinică de peste zece ani, respectiv patru ani în evaluarea psihologică și realizarea intervențiilor psihologice specifice persoanelor consumatoare de droguri. Încă de pe băncile facultății a făcut multă practică la penitenciar, la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” București, la clase step-by-step, cercetare, sondaje sociologice.

De când activează în cadrul CPECA Buzău, Monica Săcuiu a realizat nenumărate activități de informare, desfășurate în special în școli, la întâlnirile cu elevii, cu profesorii și uneori cu părinții, la orele de dirigenție. De fiecare dată în astfel de ocazii vorbește ­des­chis despre motivele pentru care se apucă tinerii de consum, despre semnele vi­zibile la consumatorii unor droguri mai uzitate și oferă și recomandări cu privire la ceea ce ar putea preveni consumul. Nu în ultimul rând, atacă și subiectul miturilor consumului de droguri, adică ce se spune în popor și nu este adevărat despre cele mai cunoscute droguri. În ceea ce privește aceste mituri, psihologul spune că „adolescenții își iau informațiile de pe Internet, din orice sursă online sau de la cunoscuți. Și aici este marea greșeală, pentru că  pe Internet pot fi informații eronate, întrucât oricine poate posta orice fel de informație, inclusiv dealerii care manipulează informația. Ei vor zice că marijuana nu dă dependență, că nu ajungi la dependență de la primul consum, ceea ce nu este adevărat. Adolescenții iau de bune aceste informații și cu acestea rămân, întrucât, în majoritatea cazurilor; familia nu prea are informații”. Și cu toate că nu dețin informații cu privire, spre exemplu, la schimbările de comportament care intervin în cazul consumatorului de droguri, părinții nu își fac timp să discute cu specialiștii CPECA pe această temă. „Noi <îi prindem> foarte greu pe părinți la ședințele organizate în școli. Ne mai întâlnim cu ei mai ales când mergem cu activități în comunitate. Ieri (n.r., 22 iunie), am fost la AJOFM, unde se țin cursurile de calificare pentru șomeri și am fost foarte bine primiți. Acolo am dat peste părinți care întrebau despre semne, ca să poată recunoaște consumul. Era clar că nu aveau informațiile acestea. Noi avem program național, prin intermediul școlii, adresat părinților. Din păcate, anul acesta s-au interesat de aceste activități doar cei de la  școala din Cernătești. Noi am avut câteva activități după des­tructurarea grupărilor de la Cernătești, Săpoca și zona respectivă. În rest, nu au putut să se întrunească nici măcar online, măcar o jumătate de oră, pentru a le transmite niște informații pertinente venite  din partea Agenției și din practica noastră. De aceea, eu văd ­bi­nevenită această inițiativă pe adicție a Asociației <Împreună pentru buzoieni>“, a mai spus Monica Săcuiu.

Din păcate, lipsa de atenție a părinților și de interes față de informațiile pe care le-ar putea obține printr-o întâlnire cu specialiștii, precum și  perse­verența dealerilor care nu s-au dat bătuți nici în pandemie, face ca tot mai mulți adolescenți și chiar copii să cadă pradă drogurilor. „Ca și psiholog clinician lucrez de 13 ani, iar la CPECA lucrez din septembrie 2017. De atunci și până astăzi a crescut consumul, iar consumatorii s-au mutat de la etnobotanice la marijuana. Etnobotanicele erau mult mai rele și cu efecte mult mai dăunătoare; ei acum consideră că marijuana este ceva natural. Bineînțeles că și acest lucru este o iluzie. S-a întețit, de asemenea, și consumul de droguri de mare risc”, atenționează Monica Săcuiu.

Pandemia a diminuat consumul de droguri

Pandemia și restricțiile sociale prin care autoritățile au încercat să o controleze au dus și la scăderea consumului de droguri folosite mai des în timpul socia­lizării, a partyurilor. A crescut însă interesul pentru noile substanțe psihoactive, care au putut fi procurate mai ușor, în lipsa altor droguri. „Din ce au venit la noi (n.r. la  CPECA), pe partea de asistență, ne-a făcut să concluzionăm că nu a încetat consumul de droguri pe perioada pandemiei, decât în primele luni, martie-aprilie, când a fost închis tot. În ceea ce privește consumul, acesta s-a modificat față de anii trecuți, în sensul că acum se consumă marijuana; anii trecuți erau etnobotanicele pe primul loc. Având în vedere că noi culegem informații și de la camerele de urgență, putem spune că în perioada pandemiei au fost mai puține prezentări, pe fondul consumului de droguri, prin urmare au fost mai puține cazuri de sevraj sau de supradoză. Este adevărat că în pandemie tinerii au resimțit mai ­pu­ternic nevoia de a socializa și, automat, și nevoia aceasta de consum, dar nu au avut de unde să-și procure; acum, odată cu relaxarea aceasta, or să dorească să recupereze și se va vedea rezultatul. Mă aștept să vină un nou val și cu începerea vacanței pe litoral, pentru că acolo ies de sub ­suprave­gherea părin­ților și își permit să consume”, spune psihologul.

De ce consumă copiii droguri

Pentru cei mai mulți adolescenți, motivul principal pentru care încep să consume droguri este că nu reușesc să stabilească o legătură cu lumea înconjurătoare și, dacă nu se simt înțeleși, dacă se simt certați, dacă sunt judecați, criticați, pedepsiți, se vor închide într-o lume a lor sau vor căuta un alt punct de refu­giu, destul de la îndemână fiind drogurile. De aceea, prevenirea consumului de droguri este cel mai important lucru pe care îl fac specialiștii CPECA. Acesta este însă un proces greoi, pentru că poate fi realizat numai cu un efort susținut  de specialitate din partea psihologilor și a părinților în mod special. Prevenirea consumului are la bază oferirea informațiilor corecte copiilor și evitarea situațiilor care constituie motiv pentru un copil de a începe consumul de droguri. Specialiștii spun că un copil foarte iubit, care are comunicare permanentă cu părintele, nu va lua droguri indiferent care este contextul în care se găsește.

„Motivele consumului de droguri în rândul adolescenților sunt mai multe. Dacă copilul deține informații corecte și știe că îi face rău și e

ste echilibrat din punct de vedere afectiv, emoțional, are siguranță și suport familial și este integrat foarte bine în mediul școlar, în grupul de covârstnici, de vârstă apropiată, nu mai simte nevoia să mai experimenteze și droguri, doar pentru că în grupul X, unde vrea să ajungă, se consumă droguri. Nu îl obligă nimeni, și nu poți fi manipulat sau influențat dacă tu ești echilibrat. Nevoia de a fi integrat, de apartenență la grup și de socializare, este o necesitate de bază pe care o au și tinerii, și adulții, și vârstnicii”, explică psihologul.

A scăzut dramatic vârsta primului consum

Consumatorul de dro­guri este, în mod cert, o victimă. El întâmpină reale dificultăți în relația cu familia, cu societatea și își pune în pericol propria viață, cu atât mai mult cu cât vârsta la care are loc primul consum este mai mică. „Contează foarte mult vârsta la care începe consumul de droguri, pentru că a coborât vârsta debutului chiar la 11 ani. Anul trecut știam de vârsta de 13, acum se pare că la 11 ani se apucă de droguri. Asta înseamnă că îi afec­tează mai mult, în special în structura cognitivă, pentru că la această vârstă creierul nu este dezvoltat. Nu mai pot acumula informații la fel de ușor, memoria este deficitară, atenția și concentrarea scad. Au o lentoare în exprimarea verbală,  iar achizițiile școlare sunt greoaie. Nouă ne-a ve­nit la cabinet un tânăr care începuse de la 13 ani să consume etnobotanice. Mama lui ne-a arătat caietele și ne-a spus cum îl dădea profesoara exemplu în clasă cât de frumos știe să scrie, iar când a ajuns la noi nu mai știa să scrie. Nu mai recunoștea literele. Nu mai avea proprietatea termenilor. Avea vocabularul sărăcit, ca la o persoană care are o deteriorare cognitivă. De aceea, contează cât de repede ajunge la noi un consumator și contează și cât de implicată este familia. Dacă adolescentul are până în 18 ani, familia are puterea să controleze sau să limiteze contactul cu anturajul nociv”, explică psihologul.

Cum ajung tinerii cu dependență la specialist

Una dintre principalele condiții de reușită la eliminarea dependenței în cazul consumatorilor de droguri este ca persoana respectivă să își dorească acest lucru. Altfel nimeni nu poate face nimic pentru el. E un moment foarte dificil. Este important mai întâi să recunoască problema și apoi  contează foarte mult voința.

,,În majoritatea cazurilor, persoanele cu dependență sunt deferite de autorități, DIICOT, IPJ etc. Mai greu ajung la noi din propria lor inițiativă, pentru că ei au până în 18 ani și depind de părinți, aceștia din urmă fiind cei care iau deciziile. Dacă ne sună părintele și ne spune că are o problemă cu copilul, noi îi facem imediat o programare. Dacă părintele nu are autoritate în fața copilului, acesta nu o să vină, sau dacă îl forțează, vine la noi și nu cooperează, iar rezultatul este zero. Cele mai frecvente răspunsuri în astfel de cazuri din partea copilului sunt: <Eu nu am nicio problemă, mama are ceva cu mine, este exagerată ea; am mai fumat câte o țigară de tutun pe la câte un chef, dar asta toată lumea o face. Asta nu înseamnă că mă droghez. Are mama ceva cu mine>. Adevărul este că ei nici nu recunosc gradul de dependență, pentru că ne spun frecvent: <Am fumat odată și pot să mă opresc oricând>. Ideea este că nu se oprește. Dacă nu recunoaște problema, e clar că nu o să se îndrepte. Refuză să recunoască că are o problemă, dă vina pe oricine altcineva, în special pe părinți sau pe oricine îi aduc la noi, și nu se țin de programările pe care noi le stabilim. La a treia programare la care nu s-a prezentat se autoexclude din programul nostru. Noi introducem datele acestea într-un program național”, spune specialistul CPECA Buzău.

Care sunt semnele consumului de droguri la tineri

Cei mai mulți părinți au dificultăți în a recunoaște consumul imediat de droguri pentru că multe semne și simptome care apar în cazul consumului de droguri sunt manifestări întâlnite la adolescenți. Absențele școlare sau randamentul școlar scăzut, faptul că este izolat, trist, obosit și se îmbracă neîngrijit, este ostil sau rebel, are ochii roșii, are pe corp urme de ace, tăieturi, zgârieturi, cere mai mulți bani de buzunar, e mai rece cu familia și cu prietenii din copilărie, sau și-a făcut alți prieteni, pot fi considerate o normalitate mai ales de către părinții care nu își cunosc bine copiii. Psihologul Monica Săcuiu spune că  părinții trebuie să știe semnele specifice care să le ridice măcar un semn de întrebare dacă nu cumva copilul consumă droguri, și nu vorbim aici de alcool și tutun, pentru că astea sunt droguri legale și oricum se consumă  pe la partyuri.

„Trebuie să recunoaștem semnele, adică  să vedem dacă miroase a frunze arse în camera copilului, dacă vedem niște foițe din acelea în care se rulează țigările artizanale, dacă are modificări de comportament ori dacă și-a schimbat brusc prietenii. Un semnal ar trebui să fie și faptul că a început să ascundă anumite informații de mine, ca părinte, sau dacă lipsesc bani din casă. Pentru ce îmi lipsesc dacă eu știu că îi dau aceeași sumă de bani copilului, care înainte îi ajungeau, iar acum nu îi mai ajung? Sunt niște întrebări pe care trebuie să ni le punem noi, părinții, dacă suntem atenți la semnele acestea și pentru asta trebuie să ne facem timp să vedem. Lipsa de comunicare, lipsa timpului îi fac pe părinți să nu își cunoască atât de bine copiii încât să vadă aceste semne care înseamnă modificare de comportament. Mai există pentru unii și lipsa dorinței de a-și cunoaște mai bine copilul. Dacă  copilul este întrebat, el va spune ce vrea părintele să audă: <Am fost la școală, nu am luat note bune pentru că au profesorii ceva cu mine>. Trebuie să te alertezi când vezi comportamentul modificat sau un afect modificat: ori devine irascibil, ori devine somnolent, ori are ochii roșii. La cei cu marijuana putem simți miros de frunze arse. La consumatorii de heroină o să găsim seringi ace, semne pe brațe, iar la cocaină au un miros specific.

Când ni  se confirmă că are un comportament modificat, atunci e bine să reacționăm din pripă, ca să nu ajungem să se instaleze dependența, pentru că până la dependență mai sunt niște praguri, mai  este un consum recreațional. Nu trec direct la dependență decât la drogurile de mare risc, cocaina și heroina. La marijuana, dacă este ocazional sau numai de relaxare, în funcție de organismul fiecărui copil, va deveni mai repede sau mai târziu dependent. Atunci când intervine dependența, părintele sau aparținătorul sau chiar tânărul, pot cere ajutor; cu cât se vine mai repede la noi, la CEPECA, înainte să fie instalată dependența, cu atât mai bine. Îi facem mai întâi o evaluare, stabilim care este nivelul de dependență, stabilim ce fel de consum este, ce fel de probleme mai are, pentru că poate avea probleme psihologice, ori poate avea probleme în familie, sau poate copilul are o personalitate care îl împiedică să se integreze în cercuri sociale și atunci apelează la droguri ca să fie mai detașat, mai relaxat. Facem o analiză, eu pe partea de psihologie, Claudia Isacof pe partea socială, și apoi vedem în care program se încadrează și stabilim întâlniri și dacă se ține de ele, avem și rezultate.

  Dacă dependența este avansată, recuperarea este dificilă și durează foarte mult. De preferat ar fi în astfel de cazuri să îl motiveze asistentul social să rupă relațiile cu anturajul în care se consumă sau se vând droguri. Există un interviu motivațional pe care-l aplicăm ca să-l aducem către noi și s-i oferim informații suficiente cât să înțeleagă că sunt consecințe negative pentru el, să nu se mai ia după ce scrie pe Internet sau din ce îi spune un dealer. Să vadă efectele negative”, spune Monica Săcuiu.