Un bărbat din Săgeata poate ajunge în pușcărie pentru cruzimea cu care și-a pedepsit câinele

Corecția mortală aplicată câinelui său îl va costa scump pe un bărbat de 54 de ani din Săgeata. ­Ghe­orghe B. a fost trimis în judecată la sfârșitul anului trecut pentru ,,uciderea ­animalelor cu intenție” după ce în vara lui 2019 și-a incendiat animalul de companie supărat că acesta îi omorâse 25 dintre cele 30 de păsări pe care omul le avea în curte.

S-a întâmplat în seara zilei de 6 august 2019. După ce și-a văzut păsările moarte, bărbatul și-a legat câinele de un pom din curte, l-a stropit cu benzină și i-a dat foc. Vecinii au auzit urletele animalului și au chemat Poliția, nu înainte de a încerca să stingă flăcările. Câinele a mai trăit o perioadă, însă rănile suferite i-au fost fatale în final.

Bărbatul a declarat anchetatorilor că era atât de supărat încât nu și-a mai dat seama ce face. Cu toate acestea, el va răspunde în fața legii pentru cruzimea cu care și-a pedepsit animalul de companie.

În luna ianuarie, dosarul a trecut de camera preli­minară, iar bărbatul nu a ­atacat cu apel decizia judecătorilor. La primul termen pe fondul cauzei, inculpatul a lipsit, iar al doilea termen a fost fixat pentru astăzi, 17 martie, când ar putea fi dată o sentință în primă instanță.

Alt buzoian a legat câinele de mașină

Nu este singurul buzoian cercetat pentru rele tratamente aplicate animalelor. Tot anul trecut, pe 2 septembrie, un bărbat tot din Săgeata s-a ales cu dosar penal după ce și-a legat câinele de cârligul de remorcare al mașinii cu intenția de a-l duce unei mătuși care locuia în apropiere. A încercat să-l ducă pe jos însă câinele se împotrivea, iar pentru că nu a vrut să-l urce în mașină, l-a legat de aceasta. L-au văzut însă vecinii și l-au dat pe mâna Poliției.

Precedente legislative

În România, Judecătoria Sectorului 1 a decis, la începutul anului 2020, arestarea preventivă pentru 30 de zile a unui bărbat bănuit că a spânzurat un câine în centrul Capitalei, fiind pentru prima oară când autoritățile au luat o astfel de măsură într-un caz de cruzime împotriva animalelor.

Mai multe cazuri de animale omorâte cu bestialitate au șocat opinia publică în ultimii ani. Deși de fiecare dată în astfel de cazuri se atrage atenția asupra unui comportament deviant care, în timp, ar putea degenera în violente asupra unor ființe umane, încă, în România, pedepsele pentru schingiuirea sau omorârea animalelor nu sunt de natură a descuraja astfel de fapte incalificabile.

Potrivit unei analize Ziare.com, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, instanțele din România dau condamnări cu amenzi penale sau cu suspendare, în procesele în care sunt trimise în judecată persoane acuzate că au maltratat sau ucis animale.

Pe de altă parte, deși asociațiile de protecție raportează că zilnic sunt două-trei cazuri de animale maltratate sau omorâte cu intenție, prea puține dintre acestea ajung în instanță. Numărul rechizitoriilor este doar de ordinul câtorva zeci, în ultimii 3 ani.

Ce spune legislația

Maltratarea, schingiuirea, mutilarea animalelor, uciderea animalelor, cu intenție, fără drept, sunt infracțiuni potrivit legii. Iar cel găsit vinovat riscă închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală între 1.200 lei și 120.000 lei. Cel găsit vinovat poate primi interdicția de a deține animale pentru o perioada de la un an la 5 ani. Sancțiunile sunt prevăzute la articolul 25 din Legea 205/2004 privind protecția animalelor.

(1) Constituie infracțiu­ne și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă:

1. a) uciderea animalelor, cu intenție, fără drept;
2. b) practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive;
3. c) organizarea de lupte între animale sau cu animale;
4. d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;
5. e) rănirea sau schingiu­irea animalelor;
6. f) intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor, coltilotul ciocului și dinților;
7. g) folosirea animalelor aparțînând subîncrengaturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulanțe, caravane și trupe de artiști ambulanți, precum și în orice alte tipuri de spectacole similare.

(2) În cazul condamnării pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1), instanța poate dispune ca pedeapsa complementară interdicția de a deține animale pentru o perioada de la un an la 5 ani.