Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii au remarcat puterea uimitoare pe care o are arta asupra lor si care se manifesta prin eliberarea sufletului de suferinta. Cand vine vorba de lectura, acest fenomen poarta numele de biblioterapie si presupune tratarea diverselor tulburari afective cu ajutorul cartilor de beletristica.
Termenul ”biblioterapie” a fost nascocit la inceputul secolului trecut de Samuel McChord Crothers, un cleric unitarian care obisnuia sa prescrie carti pentru tratarea problemelor afective ale enoriasilor sai, insa notiunea isi are originea intr-o epoca inca si mai indepartata, in opera lui Aristotel. In Poetica, filosoful grec foloseste pentru prima data termenul ”catharsis” pentru a face trimitere la efectul purificator pe care il au operele tragice asupra cititorilor si spectatorilor.
El pretinde ca drama ajuta privitorul sa se identifice cu personajele care trec prin experiente dureroase. Privind astfel de scene, spectatorii parasesc sala de teatru eliberati si purificati din punct de vedere emotional. De atunci, termenul a fost utilizat frecvent ca definind efectul terapeutic ce rezulta din decarcarea unei emotii refulate.
Plecand de la o baza similara, biblioterapia foloseste literatura de specialitate pentru a sprijini sanatatea mintala si este o optiune de tratament versatila si rentabila ce adesea vine in completarea altor tipuri de terapie. Cu toate acestea, numai simptomele usoare pana la moderate ale tulburarilor afective pot fi tratate cu succes prin activitati de lectura, pentru cele severe recomandandu-se altfel de terapii.
Biblioterapia functioneaza pentru ca ajuta pacientul sa inteleaga mai bine problema particulara care necesita tratament. Materialele scrise il pot face sa aprofundeze tulburarea in sine sau pot fi folosite pentru a favoriza acceptarea unui tratament propus.
Multi oameni considera ca posibilitatea de a citi despre problema lor in afara biroului terapeutului faciliteaza participarea activa la tratamentul lor si promoveaza un sentiment mai puternic al responsabilitatii personale pentru recuperare. Mai mult, sunt usurati sa afle ca nu sunt singurii care se confrunta cu problema respectiva si ca exista si altii care, pusi in aceeasi situatie, au reusit sa se recupereze cu succes.
Din punctul de vedere al terapeutului, furnizarea de informatii specifice sau sarcini care urmeaza sa fie finalizate in afara sedintelor regulate din cabinet accelereaza progresul terapiei.
E un fapt cunoscut ca lectura, si mai ales lectura cartilor de beletristica, solicita capacitatea intelectuala, ajutand cititorul sa recunoasca mai bine gandurile si emotiile celor din jur, tocmai pentru ca le filtreaza prin intermediul propriilor ganduri si emotii. Iar atunci cand se identifica cu un anumit personaj, se poate intelege mai bine pe sine.
Cu toate ca lectura in esenta ei are efecte benefice asupra cititorilor, biblioterapia nu trebuie confundata cu recomandarea de titluri pe anumite teme. Scopul biblioterapiei nu este doar de a recomanda carti, ci de a-i face pe cititori sa se cunoasca suficient de bine incat sa gaseasca cartile necesare lor, tinand cont de personalitatea, interesele, dorintele si nevoile proprii.
Pornind de la cele citite, cititorul isi poate constui propriile idei si solutii la anumite probleme, se poate inspira pentru a lua anumite decizii sau pentru a actiona intr-un anumit fel in realitatea sa. Astfel, descoperindu-se pe sine, el ajunge sa isi depaseasca problema.
Totodata, simplul act al lecturii pune creierul intr-o stare placuta de transa, asemanatoare meditatiei, avand aceleasi beneficii pentru sanatate – relaxare profunda si calm interior. Persoanele care citesc in mod regulat dorm mai bine, au niveluri de stres mai mici, o stima de sine mai mare si rate mai scazute de depresie decat necititorii.
Daca ti-am starnit pofta de lectura, intra pe carti-beletristica.ro si comanda, cu doar cateva clickuri, cartile care te intereseaza!
