Primăriile din județ, sub amenințarea sancțiunilor Uniunii Europene pentru lipsa canalizării și a stațiilor de epurare a apei

Cu sancțiunile în coastă și cu prețul sănătății populației care va fi plătit în timp, fără bani pentru finanțare la acest moment, pare că nu se poate face mare lucru la nivelul administrațiilor buzoiene care nu au reușit să asigure buzoienilor până la această dată stații de canalizare și de epurare a apelor. În cadrul ședinței Colegiului Prerfectural, prefectul Carmen Ichim a vorbit despre neîndeplinirea obligațiilor asumate în acest domeniu și despre faptul că din această cauză ne paște procedura de infringement; adică, în baza tratatelor UE, Comisia poate iniția proceduri judiciare, numite proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, împotriva unui stat membru, respectiv împotriva României, care nu aplică legislația UE. Iar Buzăul se află cu un număr mare de primării pe lista celor care nu au îndeplint măsurile asumate la momentul aderării României la Uniunea Europeană.

,,O să văd un raport al Direcției Apelor și al Direcției de Sănătate Publică și al celorlalte UAT-uri, și Garda de Mediu o să facă aceste ­veri­ficări la nivelul UAT-urilor să vedem unde avem alimentare cu apă, unde avem stații de canalizare, stații de epurare, pentru că sigur iar vom fi sancționați. Din păcate, și județul Buzău va intra cu un număr destul de mare”, a spus prefectul Carmen Ichim.

Pe ultima sută de metri nu se poate face mare lucru, mai ales că nu s-au găsit soluții pentru atragerea de fonduri. ,,Pri­măriile au încercat să atragă fonduri. Costurile pentru realizarea unor stații de epurare sunt foarte mari. Este vroba și despre întreaga rețea de canalizare, nu numai de stații de epurare, inclusiv alimentarea cu apă. Fondurile sunt mari și au așteptat proiecte. Ați fost la ședințele CJ, acolo unde au fost alocați bani primăriilor, și ați văzut că banii sunt din ce în ce mai puțini. Fără proiecte susținute nu avem cum să realizăm aceste investiții”, a făcut o radiografie a situației actuale prefectul Carmen Ichim.

Procedurile au început în 2002, iar din 2006, de când ne-am și luat angajament în fața UE, lucrurile trebuiau demarate. Unele administrații au făcut-o, dar cele mai multe nu. Acesta este și motivul pentru care responsabilitatea cade și în sarcina gospodarilor aleși la nivelul comunităților buzoiene care nu au făcut nimic în acest sens de mai bine de un deceniu. Există și o vinovăție a primarilor, spune prefectul „pentru că nu au început demult demersurile acestea, pentru că în HG 118/2002 erau puse condiții clare; le­gislația  a fost modificată în 2006 și s-au pus aceste condiții în tratatul de aderare și toate localitățile cu peste 2.000 de locuitori trebuiau să aibă stații de epurare, iar termenul final era 30 decembrie 2018”.

Buzoienii consumă apă potabilă și nu prea

Conform raportului pre­zentat în cadrul ședinței Colegiului prefectural de directorul Direcției de Să­nătate Publică Buzău, Cristina Ungureanu, în ceea ce privește apa potabilă în județ stăm bine.

Potrivit directorului DSP Buzău, la nivelul județului Buzău sunt sunt 13 UAT-uri care nu au sistem centralizat de apă potabilă. Acestea sunt: Amaru, Brăești, Buda, C.A. Rosetti, Florica, Largu, Mihăilești, Odăile, Racovițeni, Ru­șețu, Scutelnici, Țintești, Ziduri. Alte 70 comune au instalații centrale, unele dintre ele având mai multe surse de apă.

,,În prezent sunt 93 instalații centrale care distribuie populației apa cu toți parametrii conformi și au auto­rizații sanitare de funcționare vizate la zi. Totodată, precizăm că sunt autorizate sanitar cu derogare un număr de trei instalații centrale, una la Bălăceanu, și două la Cochirleanca, toate cu ­dero­gare la parametrul bor”, a spus directorul DSP Buzău, Carmen Ungureanu.

Prefectul județului Carmen Ichim are însă o abordare mai realistă și corectă a situației, pentru că ține cont de prezența fântânilor de la țară, de pe marginea drumului, de unde populația consumă frecvent apă și explică: ,,Acolo unde avem foraje de mare adâncime stăm bine din toate punctele de vedere la indicatorul de calitate a apei potabile; acolo unde avem de suprafață – și nu știu dacă ­exi­stă o tratare suficientă -, sau de mică adâncime, nu stăm bine. De asta am și spus reprezentantului Direcției de Să­nătate Publică să verifice localitățile unde nu avem rețea de alimentare cu apă potabilă și pentru fântânile ­selecțio­nate, cele de la marginea drumului, de unde oamenii ar trebui să se alimenteze cu apă, acolo ar trebui să se facă aceste tratări. În toate localitățile unde nu există rețea centraliuzată apele sunt infestate cu nitrați și cu nitraiți, pentru că sunt latrinele, grupurile sanitare la adâncimi foarte mici și nu are cum să nu fie pânza de apă infestată”.

De altfel, și rapoartele DSP confirmă această situație. ,,Din fântânile publice din județ au fost recoltate și ­ana­lizate chimic / microbiologic un număr de 93 probe din care 56 au fost necorespunzatoare la parametrii amoniu, nitriți, nitrați, bacili coli, Escherichia coli, enterococi. Riscul sanitar reprezentat de consumul apei cu amoniu, nitriți, nitrați peste limitele maxime admise este apariția de intoxicații acute grave la copiii din grupa de varsta 0 – 3 ani și afectarea stării de sănătate a populației cu boli cronice, la care există riscul să apară «boala apei» manifestată prin grețuri, vărsături, dureri de cap (cefalee), amețeli, anemie”. Acest risc a fost comunicat de către D.S.P. Buzau atât primăriilor, cât și populației din tot județul prin intermediul medicilor de familie.  Toate primăriile au primit adrese oficiale de la DSP Buzău în care, pe lângă recomandările de urgență, s-a făcut și recomandarea de construire, amenajare, asigurarea pe­rimetrelor de protecție sanitară și întreținerea corespunzătoare a fântânilor de pe domeniul public în vederea aprovizionării cu apă potabilă a populației.

Prefectul spune că lucrurile nu sunt lăsate la voia întâmplării și că se vor lua măsuri. “Se vor lua măsuri. Au fost cinci UAT-uri, una este Balta Albă; la Co­chirleanca s-a dat drumul la racordări”.

Finalitatea acestui proces  însă nu se întrezărește prea curând. ”Probabil că în următorii 10-15 ani vom fi și noi pe linia de plutire. Nu zic mai devreme pentru că nu văd cum”, spune prefectul Carmen Ichim.