Cum arată o dimineață aiurea? Simplu, mă trezesc, bâjbâi după telefon și văd că nu am conexiune pe rețelele sociale, pagina de FB stochează cereri de prietenie, mesaje, notificări, ce-a poposit pe acolo peste noapte. Dar nu deschide nimic, parcă e un ecran la cinema, pe care se anunță un film de acțiune și te uiți în gol, fără imagini și sonor, aștepți buimac să dea operatorul play! Mă precipit spre calculator, nici n-am aprins veioza, dau o tibie în colțul patului, mă întâmpină în bară avertismentul – Network no internet access! Ce, mă?, adică nu pot să deschid e-mailul!, nu am cum să intru pe ziare!!, site-uri!!!, cunoașteți senzația, parcă ești brusc rupt de lume, proiectat într-un peisaj post-apocaliptic!!!! și taman așteptam niscaiva vești…

Cum arată o dimineață ratată? Mă duc la geam, trag jaluzelele, e un cer sumbru, apăsător, parcă stă să plouă, o vreme cum putea să-i placă doar lui Bacovia, toamna își strigă auster  drepturile precum #Rezist în piața publică. Firesc, le cam umflă vântul pânzele, și ei, toamnei, și lor, protestatarilor… Iau un halat peste pijama și ies la poartă, am vecini harnici și săritori, poate știe vreunul ce-i cu netul, poate îmi dă unul împrumut câțiva gigabiți, sau cum le zice, pe un un fund de găleată, până bagă și la mine, știți gluma! N-am greșit cu laudele, oamenii s-au interesat deja, au telefonat la companie, deși ăia te ener­vează, că te pun pe robot, în stand-by. Dar ce nu rabdă cetățeanul când e vorba de cablu și mobil! Veștile nu sunt însă prea grozave, e alertă, se lucrează, placa obișnuită. Pe la prânz ar fi să revină netul, de pe unde o fi hălăduind, răbdare și atât, de tutun m-am lăsat cu niște ani în urmă, acum era bună o papiroasă…

Cum arată o dimineață proastă? Dom’le, îmi zic, dacă s-a întâmplat, totuși, ceva prin lumea largă, uite cum intri la fandacsie, nu e nici semnal la telefon, dar hai să trimit un SMS, tot un soi de SOS, cine știe? Ca naufragiatul pe o insulă pustie, aruncă sticla cu un mesaj în ocean, poate, poate! Nimic, un posibil răspuns întârzie, intru puțin în panică, era către cineva apropiat, dacă nici prietenii nu dau un semn de viață, la ce te mai poți aștepta… Apelez la ultima soluție, pornesc televizorul! Dau peste un NewsAlert, ceva despre concedieri masive, iminente, se vehiculează și o cifră de vreo 400.000 disponibilizați, sec, de parcă oamenii sunt biete numere, abstracte. Totul debitat senin de un tip fotogenic, zâmbăreț, un fel de consilier, repetă calm – 400.000, așa, ­dint­r-un foc! Bine să sunt pensionar, mă cam doare la bască, dau să răsuflu oarecum ușurat, schimb postul și alt Breaking News mă lovește drept în moalele capului – la un pas de criză, economia în recesiune, nu mai sunt bani de pensii! Ies la aer, o iau iar spre poartă, nici n-am apucat să mă spăl pe față, alea, alea, să beau o cafea, ridic ochii în zare a desnădejde, parcă numai din Cer ar mai putea veni o rază de speranță, o îndreptare, ca lui Moise pe Muntele Sinai. Și atunci dau cu ochii de ea, agățată între doi stâlpi deasupra șoselei, măreață, bucuroasă și deopotrivă grijulie, cum îi stă “mumos” unei Mame a Patriei – “Un președinte implicat și muncitor!” și mai adaugă bannerul, pe mijloc, cu litere mai mici – “Alături de fiecare român!”. Mă frec la pleoape, oare visez, oare d’aia n-am eu net, că au trecut ăștia peste noapte, ca hoții, să o agațe pe doamna Viorica de la Guvern între stâlpi, alături de fiecare român! Devin brusc invidios pe naționalitățile conlocuitoare, pe la ei sigur nu vine nimeni să le pună la poartă mesaje cu tentă ușor rasistă, adică numai “alături de fiecare român” se așează tanti strânsă-n coc? Și vine votul moțiunii de cenzură în Parlament, păi s-au cam lins pe bot de sprijinul minorităților, care mai mereu erau în balanță pe tasul Puterii! Mai atenți cu sloganurile de campanie, băieți, deși aud că Iohannis a pățit-o mai rău, abrevierea la “Pentru O Românie Normală” dă fix PORN! Ce țară, mereu să găsesc unii să caute nod în papură, de ce ai vrea să fii președinte aici?!

Cum arată o dimineață agasantă? N-am văzut materialele promoționale ale celorlalți candidați, nu știu dacă sunt mai breze, dar PSD-ul se căina că are probleme cu banii de campanie și numai pe doamna (încă) premier o văd agățată peste tot! Zurlie nevoie mare, nici n-ai bănui că-i atârnă sabia moțiunii deasupra coafurii! OK, afișele sunt anterioare concentrării de forțe antipesede, dar o umbră de îngrijorare oricum dădea persuasiv în colțul gurii, se bate monedă pe buget, pe bănișorii țării, revărsarea asta de bannere cât “șușeaua” dă cam prost la populație! Poftim, și doar are lecția Ponta sub nas, cine avea “elefanții” lui, ca Hannibal pornit la asediul Romei, cine dădea asigurări de pe toate gardurile și din toate platourile televiziunilor vasale că “numai el” face și drege?! Și a ieșit Iohannis, mut ca o lebădă, demolat la rupere… Uite la Diaconu, a irumpt online, se vede că e varianta de rezervă a stângii dispuse spre oarece reforme, că de la Dăncilă șansele de a mai câștiga ceva sunt similare cu ale melcului înscris la cursa de 100 metri garduri… Deși, în maniera lui sibilinică, verificată și consacrată în varii ocazii, preșe­dintele Camerei – Marcel Ciolacu – a întors-o ca la… Buzău, ba că au pierdut majoritatea în Parlament, ba că nici ăilalți nu au voturi suficiente, pas să dezlegi ceva…

Cum arată o dimineață bună?  Ura, spre prânz văd trecând pe uliță mașina furnizorului de cablu și, ca prin miracol, merge netul, se deschide FB-ul, e-mailul, semnal la telefon, ce puțin îi trebuie omului să fie fericit!  Probabil n-a avut nicio legătură cu instalarea bannerelor pe stâlp, dar pe cine să mai intereseze, deși ar fi oarecum civilizat să se ceară acordul riveranilor când se montează chestii d’astea, cum se procedează cu antenele GSM, despre care se spune că poluează! Scuze, doamna (încă) premier, și câte nu mi-au venit pe limbă, vorbe urâte, de la ființă apărută din neantul politicii, inodoră, incoloră, girueta lui Dragnea, înțepenită în proiect, certată cu gramatica, încerc să fiu diplomat, totuși, nu ca răii ăștia de la care am mai luat din etichete! Chiar așa, și ce vină ați avea domnia voastră că au deranjat ăștia cablurile cu amplasatul bannerelor, că mi-au pus unul lângă poartă, e spațiu public în fond?! Nicio vină, mie chiar îmi păreți complet nevinovată…

P.S.: Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare!

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

  1. Articolele semnate de Dan Dinu se … citesc ca pâinea caldă … Sau ca minunatele … conștiințe interioare descrise cândva de Corneliu Stefan în Viața Buzăului… Felicitări managementului Opiniei pentru găselnița de față !…

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.