Nu a fost spălare de bani și nici mita nu ar fi fost mită pentru că procurorii DNA nu au reușit să vină cu probe care să susțină acuzațiile. Fostul deputat PNL de Buzău și ex-consilier prezidențial pe probleme de securitate națională George Scutaru, (funcții pe care le-a pierdut din cauza acuzațiilor) a fost achitat, luni, definitiv în dosarul în care DNA l-a acuzat, împreună cu fostul deputat Dan Motreanu, de folosirea unor bani „negri” în campania electorală a PNL din 2008, atât pentru alegerile locale cât și pentru cele parlamentare.
Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a judecat apelul Direcției Naționale Anticorupție la sentința pe fond a decis să-l respingă ca nefondat. Cercetarea judecătorească nu a scos la iveală elemente care să contrazică soluția din primă instanță. ,,Procurorul nu a arătat, însă, în actul de acuzare care este modalitatea prin care sumele de bani pretins primite de la martorul denunțător B. (n.r., Cristinel Bîgiu, fost președinte CJ Buzău) au fost introduse în circuitele financiare apreciate ca suspecte de către organele de urmărire penală. Acest proces de spălare (<albire>) a banilor nu a rezultat nici în urma administrării probatoriului de către instanța de fond”, a concluzionat instanța de fond.
În esență, procurorii au notat în rechizitoriu că Motreanu și Scutaru au primit prin intermediul fostului șef al Consiliului Județean Buzău Cristinel Bîgiu 250.000 de euro, respectiv 170.000 de euro, bani pe care i-ar fi „spălat” prin mai multe firme, iar apoi i-ar fi folosit în campanie. Numai că, imediat după ce dosarul a ajuns în instanță, întreg eșafodajul acuzațiilor a început să se clatine, apoi să cadă.
„Înalta Curte constată că probele administrate în cauză nu dovedesc faptul că a existat o acțiune de remitere a sumei de (…) euro de către martorul D. martorului B. (n.r., Bîgiu), din care acesta din urmă să remită sume de bani inculpaților S. (n.r., Scutaru) și M. (n.r., Motreanu). Întreaga construcție a acuzației are la bază, exclusiv, denunțul și declarațiile martorului denunțător B. (n.r. – Bîgiu) care, însă, nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul procesului penal, acuzația formulată în cauză dovedindu-se a fi neîntemeiată”, a scris judecătorul în motivare.
George Scutaru a fost anchetat de DNA sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. Totul ar fi început după ce Cristinel Bîgiu, președintele Consiliului Județean Buzău, a recunoscut că a primit mită și că banii i-a folosit în campania electorală. Cel care a dat șapaga este primarul din Jilava, Adrian Mladin, care a dat mită în două rânduri pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 15 hectare de teren în orașul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro, a fost împărțită astfel: 500.000 de euro ministrului de Interne Cristian David și 600.000 de euro fostului șef de cabinet al ministrului, Roger-Valeriu Nițescu. Cea de-a doua, un milion de euro, ar fi ajuns la Bîgiu. „În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez”, declara Bîgiu. Culmea, tot în primă instanță, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Bîgiu a fost achitat pentru spălare de bani, la fel și omul de afaceri Gheorghe Doloiu.
,,Singurul care susține teza acuzării este martorul B., însă examinând succesiunea declarațiilor acestuia, se constată existența mai multor contradicții, inclusiv în ceea ce privește data și modalitatea de primire a banilor, respectiv de remitere a sumelor de bani inculpaților S. și M. Astfel, în cursul urmăririi penale, martorul denunțător a relatat că sumele de bani au fost înmânate inculpaților S. și M. în aceeași zi sau cel târziu a doua zi după ce D. i-a remis în numerar suma de (…) euro, moment plasat la începutul anului 2008, pentru ca, în declarația din 14.06.2016, din fața instanței de fond, martorul să revină asupra celor relatate și să declare că suma de (…) euro a primit-o de la D. în mai multe tranșe, în numerar, în prima jumătate a anului 2008, în lunile februarie-iunie, iar banii au fost dați celor doi inculpați la sfârșitul lunii aprilie-nceputul lunii mai 2008. De asemenea, martorul B. nu a putut prezenta elemente concrete de timp, loc și cuantum al sumelor pretins primite de la D. și pretins remise inculpaților, nici cu ocazia suplimentului de declarație luat la același termen de judecată din 14 iunie 2016, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public. Deopotrivă, din setul de înscrisuri înaintat de B. rezultă, indubitabil, imposibilitatea obiectivă ca faptele să se fi petrecut astfel cum susține martorul B., în oricare dintre variantele oferite de acesta. Față de cele arătate, Înalta Curte nu poate avea în vedere la stabilirea situației de fapt declarațiile date de martorul B. În ceea ce privește declarațiile martorului M., Înalta Curte constată că aspectele relatate de acesta cu privire la presupusa remitere de către B. a sumelor de (…) euro, respectiv (…) euro inculpaților S. și M. sunt lipsite de valoare probatorie, din moment ce martorul nu le-a perceput personal ci, i-au fost relatate de către același martor denunțător, B. Față de cele arătate, Înalta Curte constată că probele administrate în cauză nu dovedesc faptul că a existat o acțiune de remitere a sumei de (…) euro de către martorul D. martorului B., din care acesta din urmă să remită sume de bani inculpaților S. și M.. Întreaga construcție a acuzației are la bază, exclusiv, denunțul și declarațiile martorului denunțător B. care, însă, nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul procesului penal, acuzația formulată în cauză dovedindu-se a fi neîntemeiată”, se precizează în sentința pe fond.
,,Mențiunile din rechizitoriu – simple afirmații, nedovedite de probe”
Prin rechizitoriu, s-a mai arătat că Scutaru și Motreanu ar fi înființat o firmă tocmai pentru a schimba și a da o aparență de legalitate sumelor de bani remise de către denunțătorul Cristinel Bîgiu. „Procurorul nu a arătat, însă, în actul de acuzare care este modalitatea prin care sumele de bani pretins primite de la martorul denunțător B. (Bîgiu, n.r.). Au fost introduse în circuitele financiare apreciate ca suspecte de către organele de urmărire penală. Acest proces de spălare (<albire>) a banilor nu a rezultat nici în urma administrării probatoriului de către instanța de fond”, notează magistratul fondului.
Judecătorul a mai reținut că, în ciuda unui vast probatoriu administrat în cauză, acuzațiile DNA nu au fost confirmate, nici măcar de martorii propuși de procurori. „În cursul cercetării judecătorești, Înalta Curte a administrat un vast probatoriu, constând în audierea martorilor (…) mare parte dintre aceștia, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, dispunându-se, totodată, și efectuarea unei expertize judiciare contabile. În pofida rolului activ manifestat de instanța de fond, lacunele actului de acuzare nu au putut fi complinite. Din probele administrate în cauză nu s-a dovedit existența unui mecanism de spălare a banilor, prin introducerea într-un circuit aparent legal, a unor sume de bani de proveniență ilicită”, a notat judecătorul care i-a achitat pe Dan Motreanu și pe George Scutaru.
„Constatările anterioare denotă că procurorul nu a făcut nicio verificare sub aspectul fictivității relațiilor comerciale, mențiunile din cuprinsul rechizitoriului fiind simple afirmații, nedovedite de probe”, a mai conchis magistratul.
Astfel, în aproape patru ani de la trimiterea în judecată a dosarului în care fostul consilier prezidențial și deputat PNL de Buzău George Scutaru a fost acuzat de spălare de bani, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au reușit să descâlcească modul în care s-a finanțat în 2008 campania electorală a PNL de la Buzău.
De fapt, deși l-au cercetat și apoi l-au trimis în fața judecătorilor, nici procurorii anticorupție nu au înțeles prea bine care a fost traseul banilor, motiv pentru care, anul trecut, au cerut în instanță efectuarea unei expertize contabile pentru a afla în ce a constat, de fapt, relația comercială derulată în anul 2008 între SC QUICK MONITORING MEDIA – QMM S.R.L. și SC ECHO INTERNATIONAL INDUSTRY SRL, firmă deținută de un investitor chinez, care a produs articole de vestimentație folosite ca materiale în campania electorală, dar și cu alte societăți comerciale. Decizia a venit după ce, la termenul din luna februarie 2017, doi martori denunțători au afirmat, în fața instanței supreme, că au plătit 50.000 de lei unei firme „de partid“ pentru finanțarea campaniei electorale a PNL din anul 2008.
Dovada că probele nu au convins judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție este decizia completului de judecată care a decis achitare pentru toți cei trei inculpați din dosar, motivând că faptele nu există. Decizia este definitivă.
Dosarul întocmit pe genunchi și cu neconcordanțe în rechizitoriu l-a scos însă pe George Scutaru din viața publicăl, la momentul punerii sub acuzare acesta fiind consilier prezidențial pe probleme de siguranță națională.
De unde a pornit totul
Reamintim că, în septembrie 2015, procurorii anticorupție i-au trimis în judecată pe fostul consilier prezidențial pentru securitate națională George Adrian Scutaru și pe fostul deputat PNL Dan Motreanu, pentru spălare de bani.
Pentru aceeași faptă este judecată și Ana Maria Schaer, administrator al „Quik Monitoring Media“. Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2008, Cristinel Bîgiu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău, identificat drept denunțător în acest dosar, ar fi pretins de la o persoană aproximativ un milion de euro, cu titlu de mită, pentru a-l pune în posesia unor terenuri aflate în municipiul Buzău.
Din suma pretinsă, Bîgiu a primit 700.000 de euro, din care le-a dat lui George Scutaru și lui Dan Motreanu sumele de 170.000 de euro, respectiv 250.000 de euro, conform unei înțelegeri anterioare, pentru finanțarea campaniilor electorale din 2008 a candidaților PNL la alegerile locale și parlamentare din acel an, susțin procurorii. Pentru a ascunde proveniența acestor sume, Scutaru, Motreanu și Ana Maria Schaer „au inițiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de documente justificative ce nu corespund realității, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transferată, în mai multe tranșe, din contul societății administrate de către aceasta din urmă către o firmă care a produs articole de vestimentație folosite ca materiale în campania electorală“, au mai scris procurorii în rechizitoriu.
La nici două luni după ce dosarul a ajuns în instanță, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au identificat inadvertențe în actul de sesizare a instanței în baza căruia Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată, pentru spălare de bani, pe fostul deputat PNL de Buzău George Scutaru, alături de Dan Motreanu, deputat liberal și fost vicepreședinte al Camerei, și pe Ana Maria Schaer, administrator al unei societăți comerciale.
Pe parcursul judecății, mai mulți martori, unii deveniți denunțători de teama unor dosare, au fost audiați de instanță.
