În 18 ianuarie, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril. Potrivit tradiției populare, aceasta este ultima zi în care sunt sărbătoriți Circovii de iarnă, denumire sub care se regăsesc cei patru sfinți celebrați în tradiția creștin-ortodoxă, Petru, Antonie cel Mare, Atanasie și Chiril.
Circovii de iarnă sunt celebrați vreme de trei zile, între 15 și 18 ianuarie. Se spune că ei ar fi răspunzători pentru stârnirea furtunilor năprasnice, a viscolului, vârtejurilor, trăsnetelor și a altor fenomene naturale distrugătoare și aducătoare de pagube.
Potrivit tradiției populare, se crede că la „Circovii de iarnă” ar fi miezul iernii pastorale, care începe la Sâmedru și se încheie la Sângiorz.
În tradiția populară Antonie cel Mare este cel care alungă vrăjile și toate relele, cei care i se roagă fiind feriți de pericole. Tot el trimite ploaia pe pământ și ține seceta departe.
Atanasie si Chiril, spun oamenii satelor, sunt cei care țin ciuma departe de ei. Cine nu le respectă ziua, pe 18 ianuarie, se va îmbolnăvi de ciumă. În această zi nu se fac treburi casnice și nici nu se lucrează, iar femeile împart găini și turte preparate în casă, unse cu unt și presărate cu zahăr, sfințite mai întâi la biserică. În unele regiuni se face și colivă, care se dă de pomană pentru cei trecuți în neființă. Se crede că astfel sunt alungate duhurile rele.
Despre credințele populare care însoțesc ziua celor doi sfinți prăznuiți de Biserica Ortodoxă, Muzeul Țăranului Român prezintă aspect din lucrarea Antoanetei Olteanu intitulată „Calendarele poporului roman” (Paideia, 2000).
Prin tradiție, se spune în lucrarea menționată, „păzitorii Ciumei, Sfinții Atanasie și Chiril (uneori numai Tănase) sunt protectori recunoscuți în cazul bolilor oamenilor sau ale păsărilor. În calendarul popular, de altfel bogat în practici de magie terapeutică, ce se desfășurau aproape la fiecare sărbătoare, mai mare sau mai mică, sfinții-patroni ai bolilor nu ocupă un loc foarte mare. Cronologic, în afara sfinților sărbătoriți la 18 ianuarie [Sfinții Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei], sunt recunoscuți ca sfinți-vindecători Haralambie (10 februarie), Marina, (17 iulie), Pantelimon (27 iulie), Cosma și Damian (1 noiembrie), Varvara (4 decembrie), Sava (5 decembrie), eventual Nicolae (6 decembrie). Ca o caracteristică a lor putem menționa focalizarea sacralității în direcția stăpânirii unei singure afecțiuni de către fiecare dintre ei (excepție fac Pantelimon și Cosma-Damian).
Ca și vecinului lui, Haralambie, sfântului Atanasie îi este atribuită putere asupra Ciumei (Atanasia Ciumelor, Tănase de Ciumă, Tănase Ciumatu), eventual, cu o restrângere a activității la păsări („Ciurica Tanasia e rea de moartea găinilor“), în timp ce sfântului Chiril (care suferă o contaminare cu un sfânt situat la celălalt pol al calendarului – 15 iulie, făcând parte din alți Circovi! –, ambii numiți Chiril sau Chiric șchiopul) este făcut răspunzător de paralizie sau afecțiuni ale membrelor. Considerăm interesant de semnalat și obiceiul împărțirii ofrandelor rituale, din care nu trebuie să lipsească turtele, adesea calde, unse cu unt și stropite cu zahăr, destinate a-l îmbuna pe demonul bolii sau pe sfântul protector”.
Sfinții Ierarhi Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei
Biserica ortodoxă îi prezintă pe cei doi sfinți ca fiind luptători împotriva a două mari erezii: arianismul( religioasă creștină întemeiată de preotul Arie, care nega identitatea de substanță dintre Hristos și Dumnezeu-Tatăl, declarată eretică de sinodul din Niceea.) si nestorianismul ( o erezie hristologică care a apărut în Biserică în secolul al V-lea ca o încercare de a explica rațional și de a înțelege încarnarea Logosului divin, cea de-a doua persoană a Sfintei Treimi, ca omul Iisus Hristos. Erezia nestoriană – susținută de patriarhul Nestorie – a fost condamnată de Sinodul III Ecumenic (Efes, 431)).
Pomenirea Sfântului Chiril, Patriarhul Alexandriei se face la 9 iunie, ziua când s-a mutat la Domnul. Este însă amintit și la 18 ianuarie pentru că acum se face prăznuirea plecării sale din Alexandria la Efes, la Sinodul al III-lea Ecumenic (în 431).
Sfântul Atanasie cel Mare s-a născut în anul 295, în Alexandria Egiptului, din părinți creștini. La 8 iunie 328, Sfântul Atanasie cel Mare a ocupat scaunul Patriarhiei din Alexandria, deși nu avea decât treizeci de ani. Cu trei ani mai înainte se ținuse la Niceea cel dintâi Sinod Ecumenic care osândise erezia lui Arie.
