La începutul ultimei luni din anul 2024, Agrana România anunţa oprirea activităţii în sectorul de producţie (rafinare zahăr brut) pentru punctul de lucru de la Buzău şi demararea procedurilor legale şi oficiale pentru disponibilizări colective. Pentru 52 de lucrători de la fabrica de zahăr de la Buzău, anunţul nefericit era un cadou nedorit în preajma Sărbătorilor de iarnă. Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, a cerut, la Buzău, o întâlnire cu reprezentanţii Agrana România, o subsidiară a Agrana Zucker Viena, tema discuţiilor fiind organizarea şi demararea procedurilor legale pentru disponibilizări colective, ceea ce însemna dreptul foştilor angajaţi la plăţi compensatorii, precum şi înregistrarea în sistemul naţional de asistenţă socială, pentru plăţi lunare de şomaj, timp de 12 luni. Evenimentele ulterioare au demonstrat că exerciţiul de la Agrana România, în termenii recomandaţi de partea austriacă, poate fi un model pentru „aşa da”, în ce priveşte rezolvarea diferendelor în relaţiile de muncă. Cei 52 de disponibilizaţi, în majoritate specialişti în industria alimentară, au primit, între timp, plăţile compensatorii, urmând ca până la sfârşitul lunii ianuarie 2025 angajatorul de la Buzău să transmită către AJOFM Buzău un document oficial pentru înscrierea foştilor lucrători în sistemul naţional de şomaj. Aşa cum se preciza la un moment dat şi în presa locală, pentru că nivelul de încadrare salarială a specialiştilor de la fabrica de zahăr de la Buzău era unul superior, la stabilirea plăţilor de şomaj nivelul acestora ar putea fi de minim 7.000 de lei lunar.
În documentaţiile oficiale întocmite pentru fiecare dintre cei 52 de angajaţi, reprezentanţii Agrana România specifică, în mod clar, care a fost principala cauză pentru care a fost luată decizia sistării activităţii la punctul de lucru de la Buzău.
Urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, ca măsură de sprijin pentru produsele ucrainene care-şi pierduseră pieţele tradiţionale aflate în zona de influenţă a Rusiei, începând cu iunie 2022 au fost eliminate toate barierele vamale între Ucraina şi Uniunea Europeană. Astfel, cantităţi masive de zahăr din Ucraina au început să intre fără taxe vamale pe piaţa din România. Dacă în anul de piaţă înaintea războiului, 2020-2021, importurile de zahăr din Ucraina erau de aproximativ 30.000 de tone, în anul 2022-2023 acestea ajunseseră la 129.806 tone, respectiv aproximativ 50.000 de tone de zahăr în primele opt luni ale anului 2023-2024.
Abundenţa de zahăr pe piaţa din România, chiar dacă de multe ori de calitate inferioară, a făcut ca vânzările Agrana să scadă dramatic. În plus, ca agent economic ce activa în spaţiul comunitar, Agrana era obligată să respecte standarde de calitate privind sustenabilitatea materiilor prime, ceea ce se traducea în costuri suplimentare la aprovizionare, sau chiar lipsa ofertelor de materie primă la zahărul brut (fază incipientă de prelucrare a zahărului, obţinut din trestie). Pentru că rafinarea zahărului brut nu conferea produsului final originea în spaţiul european, apărea imposibilitatea promovării şi valorificării pe pieţe nonUE, situaţii la care s-a adăugat şi un fenomen de scădere a vânzărilor produselor Agrana pe piaţa din România.
Supraaprovizionarea cu zahăr obţinut din sfeclă
În anul 2024, producţia de sfeclă de zahăr în ţări din spaţiul comunitar – precum Franţa, Polonia, Germania și Cehia – a determinat o supraaprovizionare a pieţei cu zahăr alb, coroborată cu o limitare a exporturilor pe pieţe în afara Uniunii Europene, astfel că produsele finite au fost direcţionate către pieţe din UE, inclusiv în România, generând un alt vector de presiune. Potrivit Comisiei Europene, producţia de sfeclă de zahăr a anului în curs va fi cu 800.000 de tone mai mare faţă de anul trecut, ceea ce va însemna o şi mai mare presiune pe preţuri şi o concurenţă mărită pe piaţa zahărului din România, pentru că şi alţi producători de zahăr vor dori să-şi valorifice marfa şi pe piaţa din România, ceea ce va genera scăderi rapide de preţuri în timp foarte scurt.
Neoficial, circulă informaţia cum că zahărul obţinut din sfeclă de zahăr în cele patru ţări europene amintite mai sus nu ar respecta standardele de calitate, din cauza unei bacterii care a afectat materia primă în stadiul de cultură, de unde restricţiile la export pe pieţe nonUE şi, implicit, supraaglomerarea pieţelor din spaţiul comunitar, inclusiv piaţa zahărului din România, unde jucător principal era Agrana Zucker Viena, prin Agrana România.
