Daniel DRÂMBU
Te-ai săturat de fotoliul în care îți petreci timpul liber uitându-te la filme? Nici restaurantul nu-ți mai face cu ochiul? Vremea nu este prietenoasă plimbărilor? Atunci hai la Muzeul Județean Buzău, care te așteaptă tot sfârșitul de săptămână cu expoziții de arheologie, istorie, artă și etnografie.
- Vă invităm să vizitați, în acest weekend, la Muzeul Județean Buzău, expoziţia aferentă celei mai mari colecţii de telefoane din țara noastră, ce reuneşte peste 400 de aparate, de proveniență străină și românească, toate restaurate cu piese originale și aflate în stare de funcționare. Nucleul acestei colecții îl constituie donația colonelului buzoian Nicolae Antohi care a început să colecționeze aparate telefonice încă din anul 1975. Colecția cuprinde telefoane civile de masă, de perete, telefoane publice, militare și centrale telefonice din diferite perioade. Cea mai veche piesă aflată în expunere este un aparat telefonic Ericsson, fabricat în urmă cu 127 de ani; prevăzut cu baterie locală, acesta reprezintă precursorul circuitului imprimat. Telefonul de masă artizanal, fabricat în anii ’50, reprezintă o altă piesă importantă a colecției. Modelul a fost realizat, într-o serie mică, de către deținuții politici din penitenciarele românești. Telefonul a funcționat în secretariatul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.
- O altă expoziție captivantă este „Neo-eneoliticul la curbura Carpaților”, ce reunește artefacte vechi de 8.000 de ani. Alături de ceramică, uneltele și armele, descoperite în cursul săpăturilor arheologice, sunt ilustrative pentru modul de viață al omului neolitic. Printre acestea se numără piesele de silex, os, piatră sau cupru. Din lut ars, în afara diverselor tipuri de recipiente, se realizau ustensile, precum lingurile și polonicele, greutăți pentru războiul de țesut, obiecte de podoabă, pintadere, statuete. Judecând după numărul mare al descoperirilor, statuetele feminine trebuie să fi avut o semnificație aparte pentru comunitățile din perioada neo-eneolitică. Aceste figurine sunt asociate, adesea, domeniului spiritual, fiind considerate reprezentări ale Zeiței Mame. De asemenea, în aproape toate așezările neo-eneolitice cercetate în zona Buzăului s-au descoperit dovezi ale cultivării plantelor, precum semințe carbonizate, săpăligi de corn, lame și așchii de silex – utilizate ca inserții de seceră, râșnițe de piatră.
- La Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă”, poate fi vizitată expoziția temporară „Satul românesc și tragedia colectivizării”, proiect realizat în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului din România. Expoziția își propune să aducă în fața vizitatorilor drama satului românesc din perioada comunistă, marcată de procesul forțat al colectivizării agriculturii (1949–1962). Fotografii de epocă, documente de arhivă, analize istorice, mărturii scrise și povești de viață ilustrează destinele unor comunități și ale unor țărani, inclusiv buzoieni, care au suferit sub represiunea regimului totalitar. Acest proiect expozițional reprezintă un demers de recuperare a memoriei colective și de reafirmare a valorilor fundamentale ale libertății și demnității umane.
- Centrul Muzeal „I. C. Brătianu”, secție a Muzeului Județean Buzău, găzduiește lucrările de artă din cadrul Salonului de sculptură mică „Gheorghe Coman”, care marchează un secol de la nașterea renumitului sculptor ce a iniţiat Tabăra de Sculptură de la Măgura. Această primă ediție aduce laolaltă artiști consacrați din întreaga țară: Vladimir Păun-Vrapciu, Alexandru Nancu, Ana Rus, Anca Mihăilă, Bogdan-Adrian Lefter, Bogdan-Severin Hojbotă, Carmen Chițan, Carmen Tepșan, Călin Vasilescu, Ciprian Dominoschi, Claudia Lascan, Cristian Paul Bedivan, Dănuț Dumitru Drăghiciu, Dorel David Morar, Elena Domnar, Elena Surdu Stănescu, Enel Dumitrașcu, Genu Berlo, Gheorghe Zărnescu, Ioan Burlacu, Ioan Vasile, Ionuț Marin, Laura Florea, Valeriu Lazăr, Liviu Brezeanu, Mihai Hlihor, Mircea Dăneasă, Nicolae Lupu, Niculae Dumitrescu, Oana Sidea, Ovidiu Ionescu, Pavel Obreja, Petru Bubă, Vasile Soponariu, Venus Marian Mateescu și, desigur, Gheorghe Coman.
- De asemenea, la Centrul Muzeal „I. C. Brătianu”, continuă „Spune tu povestea”, proiect de educație muzeală derulat în fiecare zi de vineri, în intervalul orar 11.00 – 13.00. Activitatea își propune să creeze o continuitate între educația formală și cea nonformală, adresându-se elevilor de liceu din clasele a X-a – a XII-a, pe care îi va ajuta să acumuleze informații noi, să facă mai ușor comparații, asocieri și diferențieri și să înțeleagă transformările care au loc în spațiul în care locuim și felul în care acestea influențează viața întregii societăți.
Vă așteptăm la muzeu pentru a crește împreună minți și suflete!
Daniel DRÂMBU este muzeograf la Muzeul Județean Buzău
