Vraiște în actele contabile ale Ocolului Silvic care administrează pădurile Academiei Române de pe Penteleu

De un an și jumătate, judecătorii de la Pătârlagele încearcă să facă lumină în actele de proprietate pentru mii de hectare de pădure de pe Penteleu. O soluție în procesul deschis în martie 2018 de Academia Română pentru revizuirea hotărârii prin care a fost făcută proprietară pe o suprafață de peste 13.000 hectare ar putea veni după vacanța judecătorească. Între timp, Curtea de Conturi a des­coperit mai multe nereguli în actele contabile ale Ocolului Silvic Penteleu al Academiei.

Până în anul 2017, controlul economico-financiar și administrativ asupra Ocolului a fost efectuat de către Secretarul General al Academiei Române, iar structura organizatorică și funcțională a Ocolului a fost prevăzută în Statutul Ocolului. Începând din anul 2017, Ocolul Silvic Penteleu, entitate cu persona­litate juridică, aflat în subordinea Academiei Române, are ca scop principal administrarea și gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier, proprietate privată a Aca­demiei Române, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice și dispozițiilor legale în vigoare. De la momentul autentificării actului constitutiv, respectiv din data de 18 septembrie 2017, coordonarea întregii activități de administrare desfă­șurată de Ocolul Silvic Penteleu este asigurată de Fundația „Patrimoniu”, prin urmărirea, verificarea și controlul acțiunilor întreprinse de Ocol, iar coordonarea îndeplinirii clauzelor legatare cuprinse în donațiile surorilor Maican este asigurată prin procedurile aprobate de Prezidiul Academiei Române. Ocolul Silvic Penteleu administrează fondul forestier proprietate a Academiei Române din județul Buzău, în suprafață de 13.565,35 hectare, și din județul Hunedoara, în suprafață de 2.722,2 hectare. Pentru administrarea fondului forestier s-a încheiat un protocol de dare în administrare a patrimoniului forestier, între Academia Română – în calitate de proprietar, Ocolul Silvic Penteleu – în calitate de structură silvică specializată și Fundația „Patrimoniu” – în calitate de coordonator al activității Ocolul Silvic Penteleu. ,,Din verificarea datelor prezentate în situațiile financiare întocmite de Ocolul Silvic Penteleu s-a constatat faptul că în anul 2017 a fost înregistrat în contul <Debitori> un debit constatat în anul 2015, în sumă de 2.216 mii lei, înregistrat în baza a trei sentințe civile provenind din perioada 2010-2012. Acesta nu a fost înregistrat în evidența 258 contabilă la momentul constatării, ci, ulterior, în anul 2017, la insistențele organelor de anchetă. În acest context, situațiile financiare raportate de Ocolul Silvic Penteleu și, implicit, de Academia Română nu reflectă realitatea. În perioada ana­lizată, Ocolul Silvic Penteleu a avut ca principală sursă de venituri fonduri obținute din vânzarea masei lemnoase către clienții cu care a încheiat contracte de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior. Din punct de vedere al derulării contractelor conform graficului de eșalonare, anexă la contractul de exploatarea a masei lemnoase, s-a constatat faptul că nu toți clienții au respectat graficul de eșalonare, reieșind faptul că nu există o evidență centralizată pentru urmărirea respectării graficelor de eșalonare, în sensul monitorizării și actualizării în timp real atât a cantității exploatate, cât și a plăților efectuate de către clienți. În urma examinării contractelor încheiate de Ocolul Silvic Penteleu cu clienții s-a constatat faptul că în contractele încheiate nu au fost înscrise clauze cu privire la antifraudă și anticorupție”, se precizează în raportul Curții de Conturi în urma controlului derulat anul trecut.

Auditorii financiari au cerut dispunerea măsurilor necesare în vederea urmăririi recuperării în integralitate a debitului în sumă de 2,216 milioane lei, înregistrat în evidența contabilă a Ocolului Silvic Penteleu, iar conducerea Academiei Române, prin grija Fundației „Patrimoniu”, să dispună măsuri în vederea actualizării clauzelor contractuale, pentru contractele încheiate de Ocol, cu prevederi care să permită recunoașterea din timp a pericolelor și a furturilor, în scopul de a acționa eficient pentru preîntâmpinarea acestora și obținerea unui punct de vedere avizat de la Ministerul Finanțelor Publice în scopul clarificării aspectelor referitoare la încadrarea Ocolului Silvic Penteleu în categoria de contribuabil de impozit pe profit/venit microîntreprindere pentru perioada 1.01.2016-1.10.2018. De asemenea, s-a cerut implementarea unui proces riguros de monitorizare a contractelor de exploatare a masei lemnoase, prin care să se permită o mai bună evaluare în orice moment atât din punct de vedere al cantității exploatate, cât și din punct de vedere al plăților efectuate de către clienți și urmărirea aplicarării în mod corect, la timp și cu continuitate a măsurilor prin care să se asigure conservarea pădu­rilor, în scopul creșterii ­va­lorii economice a acestora.

Ocolul Silvic Privat Penteleu al Academiei Române fără obiectul muncii

Însă, după zece ani de luptă acerbă în justiție pentru a intra în posesia unei suprafețe importante de pădure în munții Buzăului, Academia Română ar putea rămâne fără ea, înainte de a reuși reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate cele 18.023,3 hectare de pădure din județul Buzău. Au fost multe voci care au spus tot mai apăsat că Academia Română nu avea dreptul să ceară atâta pădure, ci puțin peste 3.000 de hectare, motiv pentru care autoritățile județului s-au trezit în 12-lea ceas și au decis să acționeze, deși Academia Română avea titlu de proprietate încă din 2011 pentru cel puțin 11.900 de hectare de teren cu vegetație forestieră primite în proprietate din fondul forestier național pe raza comunei Gura Teghii.  Cu toate acestea, Academia a ajuns să stăpânească, prin Ocolul Silvic Privat Penteleu, peste 13.000 de hectare de pădure, care, în mare parte, se suprapune cu suprafețe deținute de Obștea Moșnenilor Buzoieni, dar și de alți proprietari persoane fizice.

De altfel, un îndelungat război pornit cu mai multă vreme în urmă între Obștea Moșnenilor buzoieni și Academia Română s-a soldat, în 2015, cu o așa-zisă victorie a celei din urmă. În 2015, pe 20 octombrie, Tribunalul Constanța a pronunțat o soluție irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafața totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în județul Buzău. Hotărârea pronunțată de magistrații constănțeni face referire la împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii și Siriu, după cele de la Brăești și Nehoiu, Academia devenind astfel cel mai mare proprietar de teren din județul Buzău. Însă,  Academiei i-au fost retrocedate efectiv doar 13.500 de hectare, dar a vrut și diferența de până la 18.000 hectare, cu care a fost pusă în posesie Obștea Moșnenilor Siriu, motiv pentru care a chemat-o în judecată atât pe acesta, care deține suprafața respectivă, cât și Comisia Locală Siriu pentru aplicarea legilor fondului funciar și Comisia Județeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor pentru constatarea nulității absolute a titlului de proprietate pe un teren, despre care Direcția Silvică spune că face parte din domeniul public al statului, și plata unor penalități de întârziere de 100 lei/zi aplicate prefectului tocmai pentru că, în 2015, Comisia Județeană de Fond Funciar nu a emis o hotărâre prin care să se pronunțe dacă eliberează sau nu titlu de proprietate pentru întreaga suprafață de 18.000 hectare retrocedate pe amplasament direct ori dacă este de acord cu acea sentință judecătorească. Prefectul Carmen Ichim și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Tere­nurilor au câștigat, la Tribunalul Buzău, procesul intentat de Academia Română, după ce autoritățile județului au refuzat să valideze diferența de suprafață de 4.457 ha teren cu vegetație forestieră pe care a solicitat-o în baza unei hotărâri irevocabile a Tribunalului Constanța. Astfel, prefectul județului a fost exonerat de la plata penalităților de 100 lei pe zi de întârziere până la aducerea la îndeplinire a obligației impuse de Judecă­toria Pătârlagele printr-o decizie din luna aprilie 2017. Academia s-a lovit, astfel, de o puternică opoziție din partea autorităților Buzăului, care au spus că au motive solide să refuze restituirea.

În data de 29 iunie 2017, Garda Forestieră Focșani a dispus suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru Ocolul Silvic Privat Penteleu aparținând Academiei Române.

Serviciul public cu specific silvic implică marcarea arborilor, eliberarea de documente pentru transport și valorificare, precum și paza pădurilor, în caz de solicitare. Aceste acțiuni reprezintă etapa premergătoare exploatării lemnului de către personalul silvic care funcționează în cadrul ocoalelor silvice. Suspendarea serviciului public cu specific silvic încetează la momentul clarificării situației juridice a terenurilor forestiere. Cu alte cuvinte, s-a dat interzis la exploatare până când se va stabili cine, ce, cum, unde și câtă pădure trebuie să primească. Cum era de așteptat, Academia Română a dat în judecată Garda Forestieră Focșani și Comisia Județeană de Stabilire a Dreptului de proprietate de pe lângă Instituția Prefectului județului Buzău și a cerut suspendarea apoi anularea dispoziției Gărzii Forestiere. Tribunalul București a respins, în octombrie 2017, cererea Academiei Române,  astfel că pe 16 noiembrie 2017, Garda Forestieră Focșani, împreună cu reprezentanții Direcției Silvice Buzău, au pus în aplicare dispoziția din data de 29 iunie, iar dreptul de pază a pădurilor aflate în administrarea Ocolului Silvic Penteleu a fost dat Ocolului Silvic de stat Gura Teghii.

Donație sub semnul întrebării

În 2007, Academia Română a obținut, în justiție, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață totală de 18.023,3 hectare de pădure pe raza localităților buzoiene Nehoiu, Siriu și Gura Teghii, care i-ar fi fost donate de celebra familie Maican, în baza unei monografii întocmită la Chișinău care ar fi departe de adevăr. Atunci, Fundația Patrimoniu a Academiei Române a apelat la serviciile unei case de avocatură pentru recuperarea, prin proces deschis la Judecătoria Pătârlagele, a celor 18.000 de hectare de pădure de pe muntele Penteleu. A urmat recursul formulat de obștile de moșneni din zona de munte a Buzăului, ale căror terenuri împădurite se găseau, parțial sau integral, în suprafața pretinsă de Academia Română. Tribunalul Argeș a menținut însă concluziile primei sentințe. În 2010, Academia a obținut astfel o hotărâre definitivă și irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurea din Buzău. Au apărut mari probleme însă la punerea în posesie.    Fundației Patrimoniu a Academiei Române nu i-au fost restituite decât aproximativ 13.500 de hectare, întrucât restul suprafeței fusese retrocedată Obștii Moșnenilor Buzoieni. Obștile au argumentat că, la data naționalizării, erau în posesia suprafețelor de pădure menționate. Înscrisul care a constituit dovada dreptului de proprietate a moșnenilor sau moștenitorilor acestora a fost o sentință din 1946, dată de Tribunalul Județean Buzău.  În această sentință, ”în virtutea legii, se constată că Obștea Moșnenilor Buzoieni, ziși de pe Buzău, cu sediul în comuna Nehoiaș, județul Buzău, are ființă de obște, în conformitate cu legea silvică, compusă din membri arătați în tabela anexă acestei sentințe, din care face parte integrantă, și că stăpânește în codevălmășie bunul comun moșnenesc din perimetrul ce cuprinde pădurile, pășunile, fânețele și golurile de munte din munții județului Buzău, limitat aproximativ de granița veche a Ardealului, apa râului Buzău și apa Slănicului”. Prin această sentință, familia Maican, de la care Academia Română pretinde că aprimit prin donație pădurile de pe Penteleu, a pierdut definitiv și irevocabil pădurea în favoarea proprietarilor particulari și a Obștilor.

Academia Română nu s-a lăsat păgubașă și a târât în proces Obștea Moșnenilor. Astfel, pe 20 octombrie 2015, Tribunalul Constanța a pronunțat o soluție irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafața totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în județul Buzău. Hotărârea pronunțată de magistrații constănțeni solicita împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii și Siriu, nimic altceva decât decizia inițială, favorabilă Academiei, emisă de Judecătoria Pătârlagele. Doar că, deși magistrații au specificat și amplasamentele pe care trebuia refăcut dreptul de proprietate, pe zonele indicate fuseseră deja puse în posesie obștile de moșneni, iar alți proprietari aveau procese verbale de punere la dispoziție.

Presiuni pentru schimbarea amplasamentelor cu altele, aflate în proprietatea statului   

Pentru reîntregirea suprafeței de pădure a Academiei Române, Comisia Locală Siriu a identificat o suprafață de 4.457 de hectare, trunchi dintr-o pădure de stat, preferată de Academie pentru că a fost bine îngrijită și nu necesita cheltuieli de refacere. S-a constatat, la scurt timp, că nici această măsură nu este lipsită de probleme.  Directorul Direcției Silvice Buzău, Cornel Pitiș, spune că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafață. Luna trecută, în cadrul lucrărilor Comisiei Județene de Fond Funciar, Pitiș le-a explicat membrilor forului că suprafața respectivă a aparținut dintotdeauna statului român și că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafață.  „Expertiza de identificare a celor 4.400 de hectare a fost făcută fără participarea administratorului, a Direcției Silvice Buzău, în condițiile în care punerea în posesie, punerea la dispoziție a suprafețelor, se face cu participarea celui care administrează. Nu vin să-mi aleg eu, mai ales că nu dovedesc că este amplasamentul inițial, suprafețele de pădure pe care cer să mi le retrocedeze“, a spus directorul Direcției Silvice Buzău, Cornel Pitiș. Mai mult, Pitiș a spus că solicitarea Academiei ar fi făcută de un fost angajat al Romsilva care cunoaște calitatea deosebită a pădurii de pe acel amplasament. Este vorba despre inginerul Adrian Angelescu, fost inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV) Focșani și fost director al Direcției Silvice Buzău, despre care Pitiș spune că a plecat din fiecare dintre aceste instituții după scandaluri monstruoase pe bani publici și aranjamente. Ulterior, pe baza argumentelor aduse de către directorul Pitiș, la propunerea prefectului de Buzău, Carmen Ichim, Comisia Județeană de Fond Funciar a votat, în unanimitate, împotriva retrocedării suprafeței de 4.457 de hectare, pe motiv că aceasta se află în proprietatea publică a statului român. Prefectul Carmen Ichim și-a asumat astfel riscul de a fi în situația să plătească daune, în valoare de 100 de lei pe fiecare zi de întârziere, până la ducerea la îndeplinire a obligației, pentru nepunerea în posesie a unor suprafețe de teren, după ce a cerut Comisiei Județene de Fond Funciar să nu aprobe restituirea a peste 4.400 de hectare pădure către Academia Română.

Între timp, Angelescu a fost înlocuit de la șefia Fondului Forestier Penteleu, în urma unui concurs organizat anul trecut de Academia Română, cu Mircea Labeș, fost șef ocol Silvic Vintilă Vodă al Direcției Silvice Buzău. Acesta a obținut cel mai mare punctaj după susținerea proiectului de management și a interviului, în concurs fiind înscris și Mihail Crăciunescu, fost șef al Gărzii Forestiere Județene Buzău.