Actualitate

Violența domestică și violurile în cuplu, în creștere. Care este situația la Buzău

Numărul infracțiunilor de violență domestică înregistrate în România a crescut cu peste 19.000 de cazuri în ultimii cinci ani, potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGPR). Aceleași statistici înregistrează și o creștere cu 71 la sută a numărului infracțiunilor de viol în care agresor este membru de familie – soț, fost soț, alt membru al familiei -, majoritatea victimelor fiind, în ambele cazuri femei trecute de 18 ani.

În realitate, cifrele ar putea fi mult mai mari față de ceea ce se află în baza de date a Poliției Române, după cum arată rapoartele de monitorizare a violenței de gen realizate de organizațiile neguvernamentale din România.

Lipsa datelor din sfera violenței domestice este principala problemă pe care o reclamă organizațiile nonguvernamentale din România care luptă pentru drepturile femeilor. Autoritățile publice „nu au un sistem integrat de colectare a datelor despre violență domestică și despre alte forme de violență împotriva femeilor”, arată un raport publicat de Centrul Filia.

Astfel, și amploarea fenomenului este dificil de monitorizat. Un alt motiv îl reprezintă descurajarea victimelor în a raporta actele de violență. „Violența împotriva femeilor din România are loc în fiecare zi, însă multe dintre victime nu reclamă faptele de violență ca urmare a neîncrederii că autoritățile le pot ajuta și a rușinii că au trecut printr-o astfel de traumă”, se arată în documentul citat.

Doar anul trecut au fost înregistrate peste 57.000 de plângeri de violență domestică și aproximativ 300 privind violuri între membrii familiei, partener/fost partener. În ultimii șase ani, în România, au fost înregistrate peste 288.000 de astfel de plângeri.

Cazurile de violență domestică s-au înmulțit în pandemie

Cazurile de agresiune sexuală ca formă a violenței domestice au crescut cu 122 la sută în ultimii cinci ani, mai arată datele furnizate de Poliție. O creștere semnificativă s-a înregistrat în pandemie, când 33 de românce au fost ucise de parteneri, foști parteneri sau membri ai familiei. În aceeași perioadă, numărul de acte de violență domestică a crescut considerabil și în alte state din Uniunea Europeană, după cum arată un raport publicat de Comisia Europeană în martie 2021.

Infracțiunea de agresiune sexuală nu se referă doar la acte fizice. Cuprinde toate mecanismele la care un agresor ar putea apela pentru a întreține, forțat, relații sexuale cu victima: hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate și impunere de acte degradante.

Ultima lege care prevede combaterea violenței domestice în România a fost promulgată în 2003 și se referă la infracțiuni care sunt săvârșite de unul dintre membrii familiei, tutore sau partener. A fost adaptată în 2012 prin introducerea ordinului de protecție, a ordinului provizoriu și a sistemului de monitorizare a victimelor prin brățări electronice, măsură care a rămas în prima fază de implementare.

În completarea legislativă, Uniunea Europeană a introdus o lege privind combaterea violenței femeilor, care să cuprindă pe larg și alte infracțiuni adiacente precum: hărțuirea sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată, avortul forțat, sterilizarea forțată și violența cibernetică.

Dar violența domestică e în continuă creștere. În România există în continuare forme de violență împotriva femeilor care nu au fost introduse în legislație sau sunt insuficient abordate în politicile naționale. Greul cade tot pe umerii victimelor, deoarece nu există servicii de suport și prevederi legale pentru sancționarea hărțuirii sexuale, de exemplu.

Noua variantă a Codului Penal sancționează actele de hărțuire sexuală, dar doar în raport cu relațiile de muncă: în cazul în care o victimă a fost forțată de circumstanțe, „intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”, să întrețină relații sexuale, în mod repetat. Doar că abuzurile nu se întâmplă doar în cadrul muncii. Un studiu făcut de Rise Project arată că 55 la sută dintre elevi și studenți au trecut prin cel puțin o situație de abuz sexual sau hărțuire în liceu sau în facultate.

Ordinele de protecție funcționează mai mult pe hârtie

Anul trecut au fost emise peste 13.000 de ordine de protecție provizorii, cu durată de câteva zile, și aproximativ 11.000 cu durată de șase luni. Aproape jumătate din ordinele de protecție provizorii au fost prelungite în instanță.

Poliția Română este una dintre autoritățile care trebuie să se asigure că ordinele de protecție nu rămân doar pe hârtie și că victimele sunt în siguranță. De aceea, în octombrie 2022, a fost introdus sistemul de monitorizare a distanței dintre agresor și victimă, prin brățări electronice. Atunci când acest sistem este folosit, atât agresorul cât și victima sunt supravegheați prin brățări, în timp ce un dispozitiv secundar ar monitoriza distanța dintre ei în timp real. Într-un scenariu ideal, când ecranul victimei se înroșește, acesta este semnalul care indică apropierea agresorului, iar polițistul trebuie să intervină.

În realitate, multe victime ajung să fie în pericol și nu sunt salvate la timp. În și mai multe scenarii, nici măcar nu se ajunge la montarea brățărilor electronice: în primele nouă luni ale anului 2023, brățările electronice au fost folosite în mai puțin de 5 la sută din ordinele de protecție emise. De altfel, până acum, măsura a fost implementată doar în județele București, Iași, Mureș și Vrancea. Încă 19 județe ar urma să fie echipate anul acesta, obiectivul fiind ca, până în 2025, toate județele României să beneficieze de tehnologia sistemelor electronice de protecție a victimelor.

La Buzău numărul cazurilor este în scădere

În urma a două campanii implementate la nivel local, faptele de violență domestică au scăzut la Buzău în 2023 comparativ cu 2022. Astfel, în primele șase luni ale anului 2023 au fost înregistrate cu 85 mai puține fapte față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dintre sesizările primite, cele mai multe s-au înregistrat în mediul rural, după cum reiese dintr-un document al IPJ Buzău: „Efortul susținut de conștientizare a fenomenului violenței domestice, coroborat cu măsurile aplicate ca urmare a sesizării unor fapte circumscrise violenței domestice au condus, în primul semestru al anului 2023, la o scădere semnificativă a fenomenului, a numărului faptelor penale în domeniul violenței în familie (-85 de fapte comparativ cu perioada similară a anului 2022, de la 412 la 327 de fapte).  Din punct de vedere al locului comiterii, rezultă că cele mai multe infracțiuni la acest regim s-au comis în mediul rural (186 de fapte), din totalul de 327 sesizate în primul semestru al anul 2023”.

În ceea ce privește aplicarea prevederilor Legii 217/ 2013 privind prevenirea și combaterea violenței domestice și a Ordinului privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către polițiști, în primul semestru al anului 2023, au fost sesizate 1.362 de fapte circumscrise violenței domestice. Dintre acestea, 1.249 au fost ca urmare a unor apeluri la 112 (496 în mediul urban și 753 în mediul rural), iar 113 sesizări au fost depuse la sediul subunităților de poliție (54 în mediul urban și 59 în mediul rural). Din cele 1.357 de situații în care polițiștii au completat formularul de evaluare a riscului iminent în vederea emiterii ordinului de protecție provizoriu, în 154 de cazuri a rezultat existența unui risc iminent, dar în 65 de situații victimele au refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu de către polițiști.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker