sâmbătă, 24 octombrie 2020

Vertijul, între banala migrenă și accidentul cerebral

România ocupă unul dintre primele locuri din lume în privința mortalității prin accident vascular cerebral

Anual, 10 la sută din populația planetei moare din această cauză

În 2011, numai la Spitalul Județean de Urgență Buzău au fost internate cu AVC 1.526 de persoane

 

Este aproape imposibil ca cineva să nu fi experimentat vertijul, să nu fi avut senzația de instabilitate, de amețeală, să nu fi simțit la un moment dat că „se învârte casa” cu el, din diferite cauze.

     Vertijul este considerat iluzia mișcării propriului corp sau a obiectelor de jur împrejur (astfel de fenomen apare, de exemplu, după coborârea dintr-un carusel). Mediul pare să se miște vertical sau orizontal. Unele persoane simt ca și cum s-ar învârti. Efectul poate fi ușor sau abia sesizabil sau poate fi atât de sever, că pacientul poate cădea la pământ. Vertijul este mai sever decât amețeala, descrisă ca o ușoară nesiguranță în ortostatism. Amețelile pot face mișcarea dificilă, întrucât senzatia de rotire afectează echilibrul. Vertijul este deseori confundat cu teama de înălțimi. Totuși, senzația de amețeală descrisă de persoanele care se uită în jos de la înălțime mare este diferită de vertij, care poate apărea  oricând și poate ține mai mulți ani.

    

     De la simplu, la complicat

          „Vertijul nu este, el în sine, periculos. Totuși, dacă apare fără niciun motiv plauzibil, acesta poate fi cauza unei tulburări  neurovegetative, fiind însoțit de simptome precum amețeala, voma, pierderea culorii naturale, transpirație, senzație de incertitudine. De acea este necesar ca în cazul în care apar astfel de reacții să se apeleze la medic, pentru stabilirea corectă și la timp a afecțiunii care a cauzat crizele. Vertijul este un element distinctiv în diagnosticul diferențial din cadrul accidentului vascular vertebro-bazilar, accidentul vascular de trunchi cerebral și vertijul periferic dat de tulburări ale centrului de echilibru la nivelul urechii interne.  Vertijul de origine centrală, însoțit de nistagmus și diplopie, este un semn precoce în accidentul vascular vertebro-bazilar și  necesită investigații imagistice (CT cerebral) de urgență, instalarea unui accident vascular de trunchi cerebral fiind un diagnostic sever,  cu un prognostic destul de rezervat, care reprezintă una din urgențele neurologice”, explică dr. Mihaela Mihalcea, medic ORL, menționând că în cazul unui traumatism cranian este necesar consultul medical de urgență, de obicei interdisciplinar, dar și investigații imagistice (radiografie, IRM, CT), pentru a putea exclude prezența unei tumori cerebrale.

    

     Afecțiuni ale coloanei cervicale

     Coloana cervicală, împreună cu aparatul vestibular și sistemul vizual joacă un rol important în menținerea echilibrului unei  persoane. Există capete sensibile de nervi – receptorii – localizați în capsulele discurilor intervertebrale și în mușchii coloanei cervicale. Acești receptori sunt activați în timpul mișcărilor coloanei cervicale, atunci când capsulele articulare sunt dilatate sau mușchii sunt întinși, și transmit informații asupra poziției capului în spațiu. În timpul schimbărilor patologice din zona coloanei cervicale, informația care ajunge la creier este distorsionată și, în consecință, creierul poate să definească incorect poziția capului în spațiu, ceea ce poate fi interpretat în mod subiectiv ca vertij. În afară de aceasta, în timpul bolilor coloanei cervicale, este tulburat drenajul venos din cavitatea craniană, ceea ce conduce la o creștere pe termen scurt a presiunii intracraniene și a urechii interioare, dând o senzație de greutate, percepție a zgomotului în urechi și tulburarea coordonării mișcărilor.

      “Acest tip de vertij este frecvent la oamenii cu probleme psiho-emoționale sau stresați, la care tensiunea musculară crește și apar schimbări importante în circulația sanguină a capului, care provoacă semnele de vertij. Un diagnostic de vertij cauzat de o boală a coloanei cervicale se stabilește pe baza datelor obținute din examinarea clinică și cu metode de examinare auxiliare. Teste speciale sunt folosite permițând detectarea cu precizie a rolului crucial al coloanei cervicale în apariția crizelor de vertij. Examinarea radiografiei coloanei cu teste funcționale și o sonografie Doppler a vaselor cervicale pot dezvălui tulburări ale drenajului venos în cavitatea craniană”, arată dr. Dorina Murgociu, medic neurolog.

       

          Complicații

     Medicii arată că vertijul central apare de obicei în cazul  tulburării temporare a alimentării vaselor de sânge (așa-zisul Atac Ischemic Tranzitoriu) la creier (inclusiv insuficiențele vertebro-bazilare), în caz de accident cerebro-vascular, tumori, migrene, epilepsie, scleroză multiplă, vătămări ale capului și gâtului.

     „Tipice pentru o tulburare temporară a alimentării vaselor de sânge la creier și a accidentelor cerebro-vasculare sunt debutul brusc, combinația de vertij cu vederea dublă și tulburări senzoriale, slăbiciune în brațe și în picioare cu tulburări ale coordonării mișcărilor. În cazul mai grav al tumorilor cerebrale, vertijul prezintă un început lent și este, deseori, însoțit de o durere de cap care crește treptat în intensitate și mai ales în anumite poziții ale corpului. În cazul migrenei, vertijul este, de asemenea, însoțit de dureri de cap. Migrena este cel mai adesea prezentă la pacienți tineri și de vârstă mijlocie, și mai frecventă la femei decât la bărbați. Vertijul poate apărea și în cazul epilepsiei, fiind însoțit de tulburări ale cunoștinței (tulburări ale atenției și scurte pierderi ale cunoștintei) și uneori de perioade scurte de halucinații sau de apariția unor mișcări stereotipe. Pentru a exclude cauze mai severe (de exemplu: hemoragia – așa-numitele hematoame), este necesar să se consulte medicul neurolog și să se efectueze teste suplimentare (Tomografie Computerizată)”, atrage atenția dr. Murgociu.

    

loading...
error: Content is protected !!