Valea Buzăului, dovada că statul și-a furat singur ani de-a rândul pădurile

Până în 2011, Romsilva nu a avut calitatea de reprezentare în justi­ție pentru că o avea Ministerul de Finanțe, dar din 2011 a dobândit calitate procesuală în procesele de retrocedare. Din acel moment a început scotocirea în arhivele Statului și reverificarea documentelor prin care s-au făcut punerile în posesie, în unele cazuri abuziv și nejustificat. În ultimii ani, în urma proceselor deschise pentru anularea titlurilor de proprietate, direcțiile silvice au reușit să recupereze mii de hectare de pădure retrocedate abuziv, iar pe rolul instanțelor se află procese pentru alte câteva sute de mii de hectare de teren forestier. Cum s-a ajuns aici? În cele mai multe cazuri, complicitatea comisiilor locale de fond funciar cu cele județene.

Județul Buzău poate fi dat exemplu negativ din acest punct de vedere. De-a lungul timpului, în urma proceselor derulate la Judecătoria Pătârlagele, mii de hectare de pădure din munții Buzăului au ajuns în posesia cui nu trebuia. Cazul celor peste 5.000 de hectare de teren forestier de la Gura Teghii ajunse în ­po­sesia unui afacerist din Slobozia, văcar de meserie, care le-a prăduit ulterior pe bani grei unei firme străine, a fost prezentat în amănunt în paginile OPINIA. Iar acesta este doar un exemplu. Există însă și cazuri când pădurile statului au ajuns în mod necuvenit în posesia unor administrații locale.

Spre exemplu, Primăria Nehoiu face obiectul unui proces deschis de Romsilva prin Direcția Silvică Buzău pentru o pădure de aproape 130 de hectare pe care ar fi ­obținu­t-o fără drept acum șase ani și însușită prin ,,bunăvoința” Comisiei Locale Gura Teghii pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar. În luna iulie, administrația nehoiană a pierdut procesul pe fond la Judecătoria Pătârlagele și poate pierde terenul forestier, dar poate și plăti despăgubiri de aproape 550.000 lei pentru lemnul exploatat. Decizia nu este defi­nitivă și a fost atacată deja cu apel de Comisia Locală Nehoiu pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar și Primăria Nehoiu. ,,Admite cererea de intervenție principală. Constată nulitatea absolută parțială a următoarelor acte de reconstituire a dreptului de proprietate: – Hotărârea nr. 220/03.10.2002, în ceea ce privește anexa 56, poziția 1 – orașul Nehoiu pentru o suprafață de 129,82 ha teren cu vegetație forestieră; – Procesul-verbal de punere în ­po­sesie nr.401/03.02.2013 pentru Primăria orașului Nehoiu, cu suprafață de 139,11 ha teren cu vegetație forestieră, în privința suprafeței de 129,82 ha teren cu vegetație forestieră, identificat conform cadastrului forestier în Ocolul Silvic Gura Teghii, U.P.VI, U.P.VII, u.a. 95A-97B %; 17A-17F; 18A-18D (poziția 1 din procesul-verbal); – Titlul de proprietate nr.431/04.04.2013 emis de Comisia Județeană, pentru proprietarul Primăria Nehoiu, în baza procesului-verbal de punere în posesie nr. 401/03.02.2013 în privința suprafeței de 129,82 ha teren cu vegetație forestieră, U.P.VI, U.P.VII, u.a. 95A-97B %; 17A-17F; 18A-18D (poziția 1 din titlu). Obligă pârâta UAT Oraș Nehoiu la plata către reclamantă a contravalorii masei lemnoase exploatate, respectiv a volumului de 3.346 m.c. stabilit conform raportului de expertiză,în valoare actualizată de 548.744 lei (3.346 m.c. x 164 lei/m.c.) sumă ce se va reactualiza până la plata integrală a acesteia. (…) Obligă pârâtele în solidar la 5.000 de lei cheltuieli de judecată către reclamanta RNP Romsilva – prin Direcția Silvică Buzău reprezentând onorariu expert”.

Acest proces nu este singurul pe care Direcția Silvică l-a intentat pentru recupararea unor suprafețe de pădure retrocedate abuziv. Potrivit reprezentanților instituției, zece procese sunt pe rolul instanței, toate vizând retrocedări de păduri pe raza UAT-urilor ce intră în jurisdicția Judecătoriei Pătârlagele”.

Lemn exploatat, făcut „uitat“ de Primăria Nehoiu

Verificările efectuate în 2015 de Curtea de Conturi Buzău la Primăria orașului Nehoiu au descoperit furtul „cu acte“ de masă lemnoasă din pădurile orașului. Auditorii financiari au stabilit că, timp de aproape patru ani, s-a exploatat masă lemnoasă din pădurea proprietate a Primăriei, de către mai multe societăți comerciale, care însă nu au predat-o integral instituției, iar pentru cantitățile care au fost predate nu au ­exis­tat documente care să ateste recepția și intrarea  în  patrimoniu, și nici documente legale care să certifice modul de utilizare a acesteia. Ceea ce, spun reprezentanții Camerei de Conturi Buzău, a condus la prejudicierea bugetului local cu 1,7 miliarde lei vechi. Mai exact,  în baza autorizațiilor emise de Ocolul Silvic Privat Nehoiu, în perioada ianuarie 2012-septembrie 2015, Orașul Nehoiu a exploatat, prin intermediul a trei societăți comerciale, cantitatea totală de 2.124 mc masă lemnoasă din pădurile proprietatea orașului Nehoiu, cantități care nu au fost recepționate și înregistrate în evidența contabilă, și pentru care nu există nici documente legale din care să rezulte modul de valorificare a acestora. Mai mult chiar, cantitatea de 708 mc masă lemnoasă exploatată de către cele trei societăți comerciale și estimată la o valoare de 82.000 lei, nu a fost nici facturată și nici predată către Primăria orașului Nehoiu, iar instituția nu a făcut niciun demers în acest sens. De asemenea, pentru cantitatea de 1.045 mc masă lemnoasă exploatată de două societății (SC Mariana și Otilia și SC Teocez Forest SRL Nehoiu,  ambele din localitatea Chirlești) estimată la o valoare de 89.000 lei, nu ­exis­tau documente legale care să justifice darea în consum a acestei cantități. În plus, Orașul Nehoiu a achitat nelegal către SC Teocez Forest SRL Nehoiu suma de 2.000 lei, reprezentând tarif prestări servicii exploatare masă lemnoasă, tarif mai mare decât cel contractat.